
De-ar fi să plouă un mileniu şi mai mult
N-aş mai ieşi din casă şi aş sta să te ascult
Cum taci…
Să simt cum în tăcere mă îmbraci.
Să deseneze ploaia chipul tău pe geam,
Într-un decor lacustru lângă mine să te am,
Să-mi mai reciţi încet dintr-un poet bolnav de ploaie,
Să simt cum intră apa în odaie.
Ascunde telefonul, să nu-l auzim,
Din dulcea beţie-a ploii să nu ne mai trezim,
Să nu aprinzi lumina, pe întuneric ploile-s atât de vii
Şi mumură-mi iubirea aşa cum numai ştii…
E-atâta ploaie-n suflet şi atâta ploaie-n gând
Şi parcă lumea-ntreagă s-a oprit plângând,
Dar, vai, doar noi mai râdem, o pereche renăscută-n ploaie
Şi apa intră-ntruna în odaie…
Doresc să-ţi mângâi părul printre picături
Şi peste tot ce-a mai rămas iubire vreau să-mi juri
Şi mai recită-mi, iarăşi, dintr-un poet bolnav de ploaie
Să văd cum intră apa în odaie…
Să ne spălăm păcatele,
Să fim curaţi,
Îndrăgostiţi adevăraţi,
Şi-n lumea asta care râde şi de ploi
Să fim curaţi doar noi…

SURSA FOTO – note1to1self.files.wordpress.com/2009/07/rain…


Minunat , Cristian! Ti-am imprumutat poemul si l-am postat pe pagina mea de fb… sa te cunoasca si prietenii mei… Felicitari!
Mulţumesc.
Impresionant… O zi bună vă doresc!
Mulţumesc frumos pentru acest clip…
http://i102.photobucket.com/albums/m86/kayebear/alliekatz/Rain/rain14.jpg
http://i102.photobucket.com/albums/m86/kayebear/alliekatz/Rain/rain25.gif
http://i102.photobucket.com/albums/m86/kayebear/alliekatz/Rain/rain43.gif
MULŢUMIM! Cadouri frumoase, ca de fiecare dată!
De-ar fi să plouă un mileniu şi mai mult
N-aş mai ieşi din casă şi aş sta să te ascult
Cum taci…
Să simt cum în tăcere mă îmbraci.
Să deseneze ploaia chipul tău pe geam,
Într-un decor lacustru lângă mine să te am,
Să-mi mai reciţi încet dintr-un poet bolnav de ploaie,
Să simt cum intră apa în odaie.”
Îţi recit cu dor şi iubire “Descântec de ploaie” scrisă bolnăvicios de frumos de Ana Blandiana.
Îţi dedic acest videoclip cu tot sufletul, minune de om.
“Ascunde telefonul, să nu-l auzim,
Din dulcea beţie-a ploii să nu ne mai trezim,
Să nu aprinzi lumina, pe întuneric ploile-s atât de vii
Şi mumură-mi iubirea aşa cum numai ştii…”
Murmur stropi de ploaie la dulcea ta ureche, iar ploaia e una şi nu are pereche.
“E-atâta ploaie-n suflet şi atâta ploaie-n gând
Şi parcă lumea-ntreagă s-a oprit plângând,
Dar, vai, doar noi mai râdem, o pereche renăscută-n ploaie
Şi apa intră-ntruna în odaie…”
Întotdeauna am spus că iubesc ploile cu patimă, ploaia înseamnă renaştere pentru mine.
“Doresc să-ţi mângâi părul printre picături
Şi peste tot ce-a mai rămas iubire vreau să-mi juri
Şi mai recită-mi, iarăşi, dintr-un poet bolnav de ploaie
Să văd cum intră apa în odaie…
Să ne spălăm păcatele,
Să fim curaţi,
Îndrăgostiţi adevăraţi,
Şi-n lumea asta care râde şi de ploi
Să fim curaţi doar noi…”
Îţi las aici câteva versuri scrise special pentru tine , iubirea mea…
Ploaia te provoacă acum
Să mă iubeşti ca un nebun
Şi-mi spui iubindu-mă neîncetat
Ploaia-i cel mai plăcut stăpân de îndurat
Am să-i spun ploii dacă vrei
Să mă anunţe prin email
De unde vine şi cât stă
Ca să îi dau o replică
Să-i spun să îşi sădească o casă mare
Cu o-ncăpere , sala de-aşteptare
Fiindcă are căutare
De mulţi nebuni cu suflet mare..
Acum am înţeles câtă-mplinire
Poţi să găseşti în stropi de ploaie şi iubire.
Dansăm şi dansul acesta ne transformă
Într-o fiinţă unică ce dă iubirii noimă.
Te prind de mijlocul fragil al ploii
Şi te iubesc cu patima văpăii
Pe care ploaia a aprins-o-n noi
Turnând mărgăritare peste ale vieţii foi.
Dansăm cu ploaia, trupul ne-nfierbântă
Şi mă săruţi prelung ca să-ţi ajungă
Până la următoarea ploaie sfântă
Pe care porii noştri vibrând acum o cântă.
Ei cântă infinitul spre care ne-a trimis
Ploaia ce ne cufundă într-un magnific vis
Un vis ce vrem să ne găsească
În taina ploii, steaua norocoasă
O stea ce-ntinde mâna către noi
Şi binecuvântează aceste ploi.
Bine ai venit, iubirea mea, ştiu că nu ai avut azi timp să treci pe aici, dar mai ştiu că această poezie îţi place foarte mult, mai ales atunci când ţi-o cânt şi la chitară… Trebuie să spunem tuturor că este una dintre poeziile/melodiile noastre preferate… Îţi mulţumesc pentru versurile pe care mi le-ai lăsat şi – la această oră – am o singură rugăminte. Să mi le reciţi la ureche, aşa cum numai tu ştii să o faci… Mulţumesc anticipat, iubirea mea…
Frumos, foarte frumos…
Păcat că mi-a stricat zăpada decorul…
frumos poem … lisandru, dar parca ar fi mers ceva cu troieni de zapada
O să-mi iau nişte alerte de la INMH, ha, ha!
“Ploaia ne cade in brate, ne saruta si ne paraseste. Ca o amanta, intermitenta din fire, ea vine cand nu ne asteptam. Ea distruge orele triste. Frumusetea ploii sta in caracterul ei imprevizibil. De fiecare data, atingerea ei ma surprinde, mi se face pielea de gaina. Nu va fi nici un divort. Sotie credincioasa, ploaia e cu noi pretutindeni. La capatul zilelor, o regasim in picaturile din perfuzia de la spital.” (Martin Page)
Ehe, fain citat… Dacă îl aveam la îndemână l-aş fi pus ca motto…
Splendid mesaj de iubire.
O seara excelenta va urez, porumbeilor!
Şi porumbeii îţi urează o seară de vis!
Frumos:”E-atâta ploaie-n suflet şi atâta ploaie-n gând
Şi parcă lumea-ntreagă s-a oprit plângând”
Mersi, Ioan… Am compus o melodie pentru aceste versuri, păcat că nu am putut să o pun şi pe ea în postare…
Ar fi fost nemaipomenit. Chiar sînt curios.
Şi eu…
Exact cand ninge.
Exact – asta este, “potriveală”…
ador ploaia, imi place s o ascult
Are muzica ei specială, de fiecare dată…
“Sa deseneze ploaia chipul tau pe geam”?… Seducator, Cristi, romantic si nebun de frumos vers. Poza aleasa e…perfecta;)
Teo, mă bucur că ai trecut, îţi doresc o săptămână bună de tot. Uite că a venit zăpada exact atunci când mă gândeam la o ploaie dătătoare de idei extrem de romantice…
e buna si ninsoarea…puteti face ingerasi
Nu-i o idee rea…
La Brăila a nins … cu soare
Bună piesă… În Bucureşti ninge uşurel…
Într-o lume amorală, poate doar ploaie mai poate răsădi lumina iubirii. Mi-am permis să extrag nişte versuri care îmi plac mult:
“Să deseneze ploaia chipul tău pe geam,
Într-un decor lacustru lângă mine să te am,
Să-mi mai reciţi încet dintr-un poet bolnav de ploaie,
Să simt cum intră apa în odaie”.
O săptămână minunată:)
Săptămână bună îţi dorim şi noi… Uite că e cu zăpadă, nu cu ploaie, dar n-am pile la meteo…
Finalul, cu alte cuvinte, ne dă dreptul celorlalţi să rămânem de-o curăţenie îndoielnică…
Ha, ha… “Să fim curaţi doar noi”… Nişte răutăcioşi, şi eu şi Geanina…
“Din dulcea beţie-a ploii să nu ne mai trezim,”…subscriu , mai ales dacă ploaia-i desenează chipul pe geam .
Un astfel de desen este de fiecare dată fermecător…
Am recitit versurile si am admirat fotografia aleasa, care este foarte elocventa.
Felicitari Cristian si o zi frumoasa familiei voastre!
O zi cât mai frumoasă vă dorim şi noi… Din tot sufletul…
De-ar fi să plouă un mileniu şi mai mult
N-aş mai ieşi din casă şi aş sta să te ascult
Cum taci…
Să simt cum în tăcere mă îmbraci.
Aceste versuri m-au incantat de cum am lasat ochii sa la parcurga curgerea…..
Ploaia, una dintre partenerele romantice ale iubirilor, redata excelent in versurile tale Cristian.Salutari sincere de la Vrancea!
Primim cu mare drag salutările şi trimitem fulgi de zăpadă din Bucureşti. Săptămâna începe cu o revenire a iernii… Numai bine vă dorim…
Este atata apa in poemul acesta (cred ca de vreo 17 ori apare direct sau indirect mentionata), incat parca si noi, cei care citim, devenim mai curati… forta ei purificatoare, nu? sau forta unor versuri atat de frumoase…? Curios, de cateva zile si eu ma gandesc intr-una la ce dor imi e de toamna… O zi cu ploaie iti doresc..
Mi-aş fi dorit o zi cu ploaie, dar dansează fulgii de zăpadă la ferestre… Oricum este frumos…
,,Să văd cum intră apa în odaie…
Să ne spălăm păcatele,
Să fim curaţi,
Îndrăgostiţi adevăraţi,
Şi-n lumea asta care râde şi de ploi
Să fim curaţi doar noi…”
…şi noi, şi noi!
Sentimentul curăţiei sufleteşti, siguranţa acestei curăţii, dă pacea şi fericirea sufletului…Ploaia de lacrimi face totul alb, pur, fără pată, fără vină…Iar iubirea curată face ca totul să rămână curat…
O zi minunată vă doresc!
Iar noi îţi dorim un început de săptămână excelent… Cu ploaie sau cu zăpadă…
Impresionante versuri.
Ti-ar placea sa le asculti recitate pe muzica ?
Am tot cautat pe aici adresa ta de email dar nu dau de ea.
Pacat !
Cu stima ,
Lelia Mossora
http://reteaualiterara.ning.com/profile/LeliaMossora
Adresa mea de mail este la “Despre mine, nişte versuri”… O propunere intresantă…
Ca să fie mai uşor – lisandru.cristian@gmail.com
Frumos poem, Cristian. O bucurie de ploaie!
Mulţumesc… Dar uite că a venit zăpada şi în Bucureşti. Exact când vorbeam de ploaie…