MOTTO – “Visul este o scurtă nebunie, iar nebunia este un lung vis” – Arthur Schopenhauer
desprinde cerul la un colţ
trage uşor de el şi înveleşte-mi durerile
aş vrea să le simt albastre
despicate de şirurile ascuţite ale cocorilor
chemaţi către casă din depărtări neştiute
presară pudra de apus pe răni
şterge-mi lacrimile cu mătasea sângerie a răsăritului
şi rămâi în alăturare dulce
lângă fruntea cotropită de febră
pentru a-mi răcori dogoarea
prin zbuciumul neistovit al pleoapelor
într-un salon fără număr
abandonat nemărginirii din ochii tăi
eu sunt pacientul învelit cu cerul
până sub bărbie
SURSA FOTO – ALEX MAZILU
Superb. În stilul tău romantic, deschis.
Acelaşi stil… Tot timpul…
Pingback: Şi eu sunt un clovn. Despre blogul de vis(are) al lui Cristian Lisandru « Blogul lui Teo Negură