Gândul este sculptorul ce te face persoana care doreşti să fii – Henry David Thoreau
Sunt gândul trimis dintr-o parte în cealaltă
A unei lumi mărginită de pereţi transparenţi.
Sunt încercarea disperată de a opri timpul în loc,
Adversar permanent al Zeului Cronometru
Care ne guvernează dictatorial.
Sunt actorul rătăcit pe o scenă cufundată în întuneric
Şi recit în faţa unor scaune goale
Poezii desprinse fâşie cu fâşie de pe un suflet
Predispus la compromisuri.
Sunt fluture, prizonier al insectarului universal,
Iar zbaterea propriilor aripi devine iluzorie speranţă
A unei viitoare evadări…
Sunt pumnul strâns în momente în care loveşti masa
Pentru a-ţi demonstra că ai dreptate,
Plătind tribut oceanului de orgolii prin care înotăm
Spre a nu ajunge niciodată la liman.
Sunt mângâierea umerilor rotunzi
Pe care îi săruţi atunci când vrei să uiţi
Că mâine începe o nouă zi, poate cea din urmă…
Sunt un om, o frunză, un nor, un pumn strâns, o mângâiere,
Un fluture care nu va zbura niciodată
Din cauza acului care-l străpunge,
Impunându-i repaosul forţat
Într-o lume delimitată de pereţi transparenţi şi incasabili.
Cu toate acestea, deşi par saturat de regrete
Şi chinuit de tortura cotidiană a zborului interzis,
Sunt îndrăgostit de viaţa pe care o trăiesc.
Evadez din insectarul universal prin gânduri
Şi niciun ac nu mă poate împiedica
Să ajung acolo unde mă poartă imaginaţia…
MUZICHIE – Sirenia – The Other Side
Imi pare bine ca vine o zi cind fiecare din noi isi da in final seama ca “gandul” nu e ceva asa, aiurea, ci e o energie formidabila care poate arunca in aer ziduri mai groase decit cele ale cazematelor.
Da, gândul este cea mai puternică armă de care dispunem… Cum spui tu, suntem cu o “energie formidabilă” purtător… Seară bună!
Pingback: ca la un curs… de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Intr-atata fericire si plutire, se mai isca uneori si frustrare. Te invit s-o refulezi tot intr-o poezie, intr-un concurs. Dar, desigur, daca preferi sa ramai pe norul tau, nu-i bai
Mulţumesc pentru invitaţie, am să trec să văd despre ce este vorba… O noapte liniştită să ai!
Pingback: paralelism de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Pingback: Metoda Schultz « Ioan Usca
cristian,
Poemul tau, excelenta mantra pentru vizualizare creativa, iar Gabriela Elena,i-a surprins magistral, etapele. Multumesc, pentru ping si pentru desfatarea spirituala! toate cele bune!
Mulţumesc pentru trecere şi comentariu. Da, Gabriela a punctat la mare meserie… O seară cât mai plăcută îţi doresc şi eu! La bună recitire!
Pingback: Generaţia Nemeritămsoarta… « Dispecer Blogosferă
“sunt indragostit de viata pe care o traiesc”…cat de rotund si clar e intelesul cuvintelor tale!
Acela este versul esenţial al întregului poem… Seară bună, Erys!
Lumea imaginară e locul unde suntem ce și cine vrem, unde ne putem atinge cel mai înalt țel, dacă vrem putem coborî în abis pentru ca mai apoi să putem face diferența dintre agonie și extaz. E locul de unde venim cu energie pentru lupta de zi cu zi.
Şi eu cred că luma imaginară ne ajută să ne încărcăm bateriille… Cu toate că unii sunt de altă părere. Dar, aşa cum se spune, fiecare cu părerea lui… O seară liniştită să ai!
Pingback: SONDAJ « World of Solitaire's Blog
Refugiu in lumea viselor! Desi indicat in cazuri diverse, nu aduce cu el statorniciele ..
Că mâine începe o nouă zi, poate cea din urmă…
Sunt un om, o frunză, un nor, un pumn strâns, o mângâiere,
Un fluture care nu va zbura niciodată
Felicitari Cristian!
Ne refugiem de foarte multe ori acolo, în lumea viselor. Ulterior, revenim în lumea reală, fiindcă o evadare definitivă este imposibilă…
Pingback: Relaxare… « Ҩ Gabriela Elena
Pingback: Mary Cassatt, Maternité « my heart to your heart
Libertatea gandurilor, a imaginatiei nu ne-o poate lua nimeni. Ideea e sa nu devenim prizonieri ai imaginatiei noastre, uitand de realitate, fara sa mai fim in stare sa mai facem diferenta. Un echilibru trebuie pastrat in toate. O zi frumoasa!
Balansăm de fiecare dată între lumea reală şi cea virtuală, acolo unde putem să ne lăsăm în voia gândurilor… Astfel de exerciţii – dacă le putem spune aşa – au de fiecare dată farmecul lor.
Cristi,aici la noi ploua…,si este si frig,o sambata frumoasa
p.s.ai o melodie.
Şi la noi cade ploaia cu o pasiune demnă de o cauză mai bună… Îţi dorim un sfârşit de săptămână cât mai bun! Mulţumesc pentru melodie…
“Sunt îndrăgostit de viaţa pe care o trăiesc. Evadez din insectarul universal prin gânduri Şi niciun ac nu mă poate împiedica Să ajung acolo unde mă poartă imaginaţia…” versurile astea sunt sublime si in ele m-am regasit si eu
Uikend frumos va doresc!
La fel îţi dorim şi noi, Georgiana… Cu vreme bună, dacă se poate, fiindcă Bucureştii sunt sub ploaie torenţială…
Aşa-i şi la Iaşi, plouă de mai bine de-o săptămână, dar vorba ţăranilor: “lasă să plouă, ploaia face bine la pământ”!
În altă ordine de idei, Janin cum se mai simte? e bine? a trecut răceala, da? Pup-o te rog din partea mea!
E mult mai bine Janin, mulţumim de întrebare! Îţi trimite pupici geaninoşi din faţa laptopului…
“Sunt actorul rătăcit pe o scenă cufundată în întuneric
Şi recit în faţa unor scaune goale”
Pe acele scaune suntem noi, cititorii vostri, va urmarim… pentru a ne lumina sufletul.
weekend placut dragii mei!
Ne bucurăm de fiecare dată când treceţi, ori la mine, ori la Geanina… Gânduri bun şi un sfârşit de săptămână excelent!
Dupa toate enumerarile tale: sunt gand, incercare, adversar, actor, fluture, pumn strans, mangaiere, nor, frunza, un om…nu putem spune decat:
“Doamne, m-ai facut o faptura atat de minunata!”, complexa, unica.
Suntem într-adevăr unici… Aşa este. Important este să nu ni se urce la cap. He, he!
Măcar asta nu ne-o poate lua nimeni. Refugiul în lumea viselor frumoase, evadarea în gânduri liniştite, sunt intangibile şi sunt o bulă de aer, salvare din sufocarea cotidianului. Noapte bună tizule!
Acolo, în lumea viselor, este întotdeauna tare bine… Putem să ne rupem de realitatea înconjurătoare pentru a avea parte măcar de puţină linişte. Eu îţi spun Bună dimineaţa, tizule, fiindcă de-abia acum am făcut ochi…