instinctul de prădător
îmi cere să mă năpustesc
la beregata dezamăgirii
pretinde muşcătura fatală
gustul sângelui fierbinte
sfâşierea contradicţiilor
în capcana tăioasă
a colţilor
azi am ajutat un iepure olog
să traverseze poteca
s-a uitat lung la mine
tremura
l-am mângâiat cu privirea
să nu-ţi fie frică decât atunci
când ai să mă vezi îmbrăcat
în blană de oaie
MUZICHIE - The Wolves Are on Their Own
SURSA FOTO – artofwolves.com
Pingback: Zodia pești – Sânge balcanic (88) poem « Cosmin Stefanescu's Blog
…sfasierea contradictiilor..
Iata ceva demn de luat in seama de fiecare dintre noi si eu personal as prefera lupul , dar nu travestit in blana de oaie.
Imi place si latura ..miloasa a lupului…
Pare-se ca e un poem al sinceritatii crude! Felicitari Cristian, felicitari!
Contradicţiile ar trebui sfâşiate zi de zi… Nu reuşim întotdeauna, de multe ori suntem un puzzle al contradicţiilor… Gânduri bune vă trimitem!
Pingback: Efecte secundare « Ioan Usca
Pingback: DORINŢĂ « Carmen Negoita PHOTOGRAPHY BLOG
Pingback: Ruşinat « Cristian Dima
Distins Elogiu, adus sinceritatii:”să nu-ţi fie frică decât atunci
când ai să mă vezi îmbrăcat
în blană de oaie”.Emotie, in fata unei astfel de scriituri!Esop?
Mă bucură trecerea, mai ales că aceste poeme ale lupului îmi sunt foarte dragi… O seară cât mai bună!
este fascinant cum sare uneori la beregata dezamagirii, nedreptatii, prostiei, infatuarii si celorlalte metehne specific umane…
Ar muşca nedreptatea şi prostia până le-ar ucide, numai că este conştient că de ele nu se poate scăpa niciodată…
Oricând prefer un bârlog al lupilor decât un anturaj al nemernicilor…
Suntem pe aceeaşi lungime de undă… E mai bine acolo, în bârlog. Nemernici sunt la tot pasul…
Dacă blana de oaie ar fi vizibilă pe făţarnicii din societatea noastră, am avea măcar un reper pentru a-i recunoaşte şi a ne feri de ei. Însă sub invizibilitatea ei, îşi joacă cărţile mai departe până fac o greşeală şi-şi dezvăluie caracterul.
Trebuie să fim atenţi la orice indiciu, ca într-un puzzle, şi să acţionăm în consecinţă… Se dau de gol până la urmă…
Cristi,sper ca LUPUL tau sa nu aiba de SUFERIT datorita regimului Basescu incepand de maine,o zi frumoasa!
p.s.ai o melodie.
Şi eu sper acelaşi lucru. Poate le sare ăstora la beregată! Mulţumesc pentru melodie, vin să o iau!
Portiunea cu ajutatul iepurelui m-a pus in cur…exceptional!
Am dorit ca acolo să fie punctul central al poemului… Mă bucur că am reuşit să transmit această idee!
Pingback: Semimusculita: Ne batem sau ne bazzaim? « Ҩ Gabriela Elena
Expresiv…Jocul cu celalalt ba devenit ceva obisnuit…asa ca la un moment dat nu mai stii unde sa-ti indrepti increderea…
Mulţumesc pentru trecere, Erys… O zi bună!
Profundă de tot exprimarea! Logica lupului tine foarte mult de modul in care noi gandim si ne comportam in viata cotidiana. Pericolul iminent nu vine din partea celor care isi demonstraeaza opozitia in mod deschis, ci din partea celor care sub umbrela fatarniciei vor sa para ceea ce nu sunt. este mai mult decat concludent faptul ca “omul este lup pentru om”.
Suna incurajator!
Sa aveti o zi buna! Daca se poate…
Îmi pare bine că aţi trecut şi aţi lecturat acest poem al lupului. Descoperim din ce în ce mai des lupi îmbrăcaţi în blană de oaie, ceea ce este şi grav şi peste măsură de periculos… Şi eu vă doresc o zi bună, dacă se poate, evident…
te salut cristian, iti propun o colaborare cu revista online de bun simt SUBCULTURA. daca doresti sa publici la noi te rog sa imi trimiti pe adresa de mail cateva texte. mariustefanaldea@yahoo.com
eu as prefera proza dumitale, mai ales ca la capitolul proza nici nu prea avem colaboratori. cu drag marius.
Mulţumesc pentru invitaţie, Marius, îţi trimit cu plăcere câteva texte şi, pe parcurs, voi trimite şi altele, dacă se va dori asta…
Pingback: Peter Carl Fabergé, bijutier rus de origine franceza « my heart to your heart
Sunt cazuri cand lupii au salvat si crescut “pui de oameni’ si aici nu ma refer la legenda lui Romulus si Remus.In schimb, oamenii aproape ca i-au exterminat.
Cristian, sa ramai lup!
Încercăm să mergem mai departe adulmecând şi pericolele şi ipocrizia de care ne lovim la tot pasul… O zi bună, Gabi!
Sigur era olog? faptul ca tremura …avea pentru ce, nu? …
O zi buna dragii mei!
Sigur era, aşa este scenariul… Ulterior s-a calmat şi n-a mai tremurat! O zi bună îţi dorim şi noi!
Uneori il simti ca urla, acolo, in interior, este….?
Este… Un urlet neauzit…