CĂPRIOARA

________________________________________________________________________

“Eu nu regret nimic, nici nu chem, nici nu plâng, totul va trece ca petalele merilor albi. Cuprins de aurul asfinţitului, nu-mi voi mai regăsi vreodată tinereţea” – Serghei Esenin

________________________________________________________________________

căprioara şi-a luat inima în dinţi
apropierea de mine
vine cu teama la purtător
ochii umezi lăsau să picure întrebări
rumegate îndelung

azi-noapte răsuna pădurea
lupule
s-a sfâşiat cerul
atârna pe ramuri
în zdrenţe presărate cu stele

noi nu te-am întrebat niciodată
de unde vine zbuciumul tău
urlat
vorbesc în numele celor înspăimântaţi
de prădătorul năvalnic
sunt vremuri în care ar trebui
să ne cunoaştem mai bine
îţi place plăcinta cu fragi
sper

venele pulsau
gâtul căprioarei
îmi cerea să muşc

a fost gustoasă plăcinta
zbuciumul meu îndulcit
a implorat o altă noapte de insomnie

când am făcut din nou conversaţie
cu luna
îmi mirosea urletul
a fragi


SURSA FOTO – ecumseh-labradors.com

Categories: POEMELE LUPULUI | Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 35 comentarii

Post navigation

35 thoughts on “CĂPRIOARA

  1. Frumos text, ca totdeauna… Felicitiari! :)

  2. Pingback: se crapă de ziuă de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  3. căprioara şi-a luat inima în dinţi
    apropierea de mine
    vine cu teama la purtător
    ochii umezi lăsau să picure întrebări
    rumegate îndelung

    Atunci când spun căprioară, mă gândesc la tot ceea ce poate fi mai delicat şi catifelat. Teamă, da, şi acet cuvânt îmi vine în minte, dar imediat “protecţie” se alătură tuturor acestor termeni pentru a întregi atributele date căprioarei.

    azi-noapte răsuna pădurea
    lupule
    s-a sfâşiat cerul
    atârna pe ramuri
    în zdrenţe presărate cu stele

    O asociere de zile mari, lup – căprioară, fragilitate – robusteţe.

    “cerul
    atârna pe ramuri
    în zdrenţe presărate cu stele”

    O astfel de imagine numai tu puteai crea. Văd cerul ce atârnă pe ramuri. Feerie.

    Prietenie, apropiere şi plăcintă cu fragi.
    “îţi place plăcinta cu fragi”
    Adulmec aromele şi cer o porţie…

    Un final…anticipat…

    a fost gustoasă plăcinta
    zbuciumul meu îndulcit
    a implorat o altă noapte de insomnie

    când am făcut din nou conversaţie
    cu luna
    îmi mirosea urletul
    a fragi

    Dragul meu drag, te îmbrăţişez cu toată dragostea!

    • La asta m-am gândit şi eu, iubire, la puritate, la delicateţe. Din această cauză am ales chiar căprioara pentru un virtual dialog cu lupul… Mă bucur că ai sesizat. Şi am încercat să ofer acea imagine a cerului care atârna, mă bucur că ţi-a plăcut. Un urlet care mirosea a fragi în timpul conversaţiei cu luna şi un lup care – chiar dacă simţea interior că trebuie să sara la gâtul căprioarei – nu a făcut-o. Un lup decis să-şi trăiască anii următori având cu totul alte repere. Bineînţeles, nu va renunţa să urle la lună.

      Te îmbrăţişez, minunea mea! Cu multă dragoste!

  4. îi mirosea urletul a . . . viaţa şi pentru asta a trebuit mai întâi să se oprească la . . . fragi.
    o noapte palpitantă-n conversaţiile voastre cu luna – sfetnicul nocturn – vă doresc tuturor !

  5. Eu văd in eroii tăi lirici două simboluri-binele, adevărul, oricât de fragil ar fi, poate imblâzi colții răului..de toate sunt pe lume.și pentru toate există leac

    ”a fost gustoasă plăcinta
    zbuciumul meu îndulcit
    a implorat o altă noapte de insomnie

    când am făcut din nou conversaţie
    cu luna
    îmi mirosea urletul
    a fragi”

    • Aşa este. Poemele lupului au un farmec aparte pentru mine şi transmit de fiecare dată un mesaj aparte. Şi da, lupta dintre bine şi rău este permanentă. Iar răul poate fi îmblânzit de fiecare dată, nimic nu este imposibil… O seară plăcută!

  6. când am făcut din nou conversaţie
    cu luna
    îmi mirosea urletul
    a fragi
    Nu vreau sa mai adaug nimic. E prea adanc si prea frumos.
    Doar bine sa ai!

  7. Pingback: Boris Grigoriev, pictor si grafician rus(11 iulie 1886 – 7 februarie 1939) « my heart to your heart

  8. Mi-am adus aminte de legenda lui Romulus si remus.Si de povestile adevarate despre copilasi crescuti in haite de lupi.
    O duminica linistita.

  9. Cristi,multam pentru melodia cantata de Horia Baniciu,o duminica insorita !
    p.s.ai o melodie.

  10. Pingback: Darul Domnului « World of Solitaire's Blog

  11. O apropiere între om şi lup? De data asta se pare că omul este cel care caută o cale de conciliere. Plăcută ideea renunţării la vânat în schimbul acelei plăcinte cu fragi… şi totuşi lupul face un efort mult prea mare pentru noaptea liniştită a căprioarei.

  12. Erys

    O imagine noua si foarte simpatica…lupul papa placinta cu fragi…ce-mi place!

  13. “s-a sfâşiat cerul
    atârna pe ramuri
    în zdrenţe presărate cu stele”

    Am vizualizat cu ochii mintii si imaginea rezultata parca este dintr-un taram de poveste…
    Este reusit acest Poem al Lupului.

    Pingul tau a ajuns la un alt blog. :)

  14. Pingback: Camille Pissarro si Giorgio de Chirico, pictori nascuti in 10 iulie « my heart to your heart

  15. Imi era dor de LUP:)
    foarte frumos ai scris:) si melodia e superba:)

  16. Fiecare lup are căprioara lui :D Mi-a plăcut această față a lupului. O zi minunată!

  17. Pingback: Albert Lozeau (1878-1924) – Colbul zilei « Orfiv

  18. Pingback: Consideraţii asupra Campionatului Mondial « Ioan Usca

  19. Pingback: cuvinte care ucid de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog

  20. Câtă dreptate ai…de multe ori mi-a fost teamă să mă apropii de lup crezând că mă va sfâşia…şi m-a sfâşiat motanul …
    Noapte bună dragii mei!

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Bloguieşte pe WordPress.com. Theme: Adventure Journal by Contexture International.