azi te-am aşezat pe noptieră
ca pe o carte în care mă regăsesc
înainte de culcare
atunci când rămân prizonier
la graniţa dintre real şi oniric
murmurând visele
cu ochii deschişi
am depus între sânii tăi
un sărut
de acolo voi relua lectura
în fiecare seară
poate voi adormi uneori
cu tine sub pernă
cu tine pe piept
cu tine alături
îţi voi sorbi cuvintele nerostite
prinse în paragrafe cu plete lungi
şi am să răsfoiesc filele tale
una câte una
fără să uit vreodată
să las un sărut
ca semn
de aducere aminte
îţi voi sorbi cuvintele nerostite
prinse în paragrafe cu plete lungi
şi am să răsfoiesc filele tale
una câte una
Ca intotdeauna versurile tale fac corp comun cu metafora…si imi plac mult.O seara senina, fara ploi sa ai.
Vă mulţumesc mult pentru trecere şi vă doresc o seară excelentă în continuare! Trimitem gânduri bune către Vrancea!
Pingback: Clişeu41: o zi însemnată de timp de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Nu mi-ar fi trecut prin minte această asociere care este onorantă, trebuie să recunosc. Dulce prizonierat la graniţa dintre vis şi realitate, confirm cu tot sufletul, dragostea mea.
Sărutul depus şi-a lăsat amprenta pentru totdeauna. Semnul de “carte” stă cuminte şi răbdător până la următoarea lecturare a filelor de poveste. Aşa sunt clipele alături de tine, toate clipele, file de poveste.
Indiferent cum vom adormi ştiu sigur că mâinile noastre se vor ţine strâns chiar şi în timpul orelor de somn, aşa ne-am obişnuit şi ne este tare bine.
Sărutul lăsat de tine este o binecuvântare nu numai la ceas de seară.
TE IUBESC, CRISTIAN LISANDRU!
TE IUBESC, minunea mea, o poezie pe care am scris-o ieri şi de-abia aşteptam să o pun pe blog. Este greu să mai spun ceva după tot ceea ce ai spus tu în cuvinte atât de calde. Eşti femeia lângă care mă simt extraordinar şi care a reuşit să ajungă până foarte departe în sufletul meu. Ceea ce este de o importanţă covârşitoare. Sunt fericit alături de tine…
TE SĂRUT PE SUFLET, GEANINA!
“cu tine sub pernă
cu tine pe piept
cu tine alături”…
Vesnic sa va tina Dumnezeu asa!
Mulţumim pentru gândurile bune, Dana, o seară liniştită să ai!
Pingback: Inocentul – XX « Ioan Usca
Frumoasa poezia, dar poza este cu adevarat extraordinara… zau daca nu m-am indragostit de poza asta – apropo de unde ai agatat-o?.
)
Mulţumesc, Bogdan. Pe acelaşi site de unde iau aproape toate fotografiile pentru blog. Pixdaus.com.
Pingback: prag de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Pingback: prima plajă de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Si -mi place la nebunie semnul tău de aducere aminte! Un sărut! Indragositule!
He, he, e tare frumos atunci când eşti permanent îndrăgostit! Zi bună!
“şi am să răsfoiesc filele tale
una câte una
fără să uit vreodată
să las un sărut
ca semn
de aducere aminte”,
ce poate fi mai placut decat lecturarea acestei carti inainte de culcare?
Un weekend minunat!
La fel, Gabi, la fel şi ţie, gânduri bune şi numai bine!
Pingback: Erich Heckel (31 iulie 1883 – 27 ianuarie 1970), pictor si grafician german « my heart to your heart
Sărutul ca semn de aducere aminte. Cât de frumos…
O noapte minunată!
Numai bine, Skap, gânduri bune!