Să vină iarna, să te-mbrac în fulgi
,
Printre sclipiri metalice tăioase,
Din pragmatismul lumii să mă smulgi,
Când trec colindătorii pe la case…
Punându-mi toată grija-n aşternut,
Să te insinuezi ca o nălucă,
Eliminând dureri ce m-au durut
Şi indolenţa dorului de ducă.
Doresc ninsoare ruptă din blestem,
Contest şi fierbinţeala mondială,
Nici de îngheţul veşnic nu mă tem,
Nici de înfrigurarea colosală.
În mine moare brusc, porţionat,
Trecutul stors de marea insolenţă,
În viitor m-am poziţionat,
Pândind prin ger aprinsa ta prezenţă.
Mi-e dor de ţurţuri mari, înfipţi în trup,
De zurgălăii strânşi în simfonie,
Azi vreau să te iubesc şi să te rup,
Ca să te recreez prin agonie.
Excentric, metaforic şi pasibil
De o pedeapsă grea cât un declin,
Privesc spre fosta vară impasibil
Şi pun la fiert, pe sânul tău, un vin.
Cristian LISANDRU
Pingback: Poveste de vis (13) « Blogul lui Teo Negură
Pingback: Fugarul « Cristian Dima
Pingback: BRAŞOV – PANORAMĂ DE LA TURNUL ALB (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
poza e pur si simplu geniala
Fotografie deosebită, într-adevăr…
sa vina iarna, strazile sa fie pline de indragostiti ninsi si rupti de realitate.
foarte frumoasa poezia, ca de obicei:)
Mulţumesc pentru trecere… Iarnă, căldură în suflete, vin fiert, poveşti şi multă iubire…
Şi iarna poate fi la fel de romantică precum toamna. Iubirea este binevenită în orice anotimp. Trebuie doar s-o căutăm, dacă nu am găsit-o sau să o apreciem, dacă o avem lângă noi. Seară frumoasă să aveţi!
Şi noi spuneam la fel, de fiecare dată. Iubirea înfrumuseţează fiecare anotimp şi este firesc să ne bucurăm de toate cele care ne apar sub ochi… Acum, încetul cu încetul, aşteptăm zăpezile, pentru a ne bucura precum copiii… O seară frumoasă îţi dorim şi noi!
Dupa ce am citit versurile mi s-a facut dor, un dor nebun de iarna. Primii fulgi de nea s-au asternut peste aceste versuri, inghetandu-le adanc in memoria noastra.
Un preambul la iarna ce va să vină. Deocamdată, doar unul poetic…
Citatul meu preferat
“Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare.”
Sigmund Freud
Da, un citat foarte frumos, care merită reţinut, ceea ce am să şi fac… O seară bună, David şi e bine că plecăm de la premisa că avem tot timpul ceva de învăţat… Suntem perfectibili de la un capăt la altul…
buna seara,frumos,sunt incepator in ale poeziei si incerc sa acumulez cat mai mult de la dumneavoastra,sper sa nu va suparati:)
Hai să ne tutuim, David, n-are rost să folosim formula de politeţe. Nimeni nu este perfect, învăţăm unii de la alţii, de-a lungul timpului… Gânduri bune şi la bună recitire!
Nu prea iubesc iarna, ins modul in care ai pus-o in versuri incepe sa fie mai atractiva! Cu putina dragoste si atmosfera incinsa orice infrigurare poate fi depasita cu brio! Iar daca este sa ne orientam dupa ultima strofa, as zice ca si secventa de final ajuta. Chiar foarte mult!
O seara placuta! Si atentie la vin!
Coincidenţă tare plăcută, tocmai revenisem de la tine de pe blog, acolo unde ai pus punctul pe i în ceea ce priveşte Legea Educaţiei… Nici eu – fiind născut vara – nu sunt chiar un fan, dar în astfel de condiţii sentimentale deosebite fiecare anotimp devine incitant. Promit solemn să am mare grijă cu vinul, ca să nu dea în foc, he, he!!! Seară bună, Florentin!
Pingback: PAstilele (etapa a VII-a) « Călin Hera. PA-uri şi mirări
“Eliminând dureri ce m-au durut
Şi indolenţa dorului de ducă.”
Felicitări muzei care vă inspiră!
http://cammely.wordpress.com/2010/11/11/logica-fricii/
O sărut în fiecare zi cu pasiune nebună… O seară cât mai bună să ai!
Pingback: Inevitabil | اBlog Feminin
Frumos ! Sa speram totusi ca iarna nu o sa vina asa de repede.
.
Ar fi totusi frumos sa ninga de Craciun
Un Crăciun fără zăpadă este ca nunta fără lăutari… Şi eu sper să avem zăpadă de Crăciun. Gânduri bune!
Noroc că iubirea se simte peste tot (Love is in the air), altfel aș crede că ești pus pe…revoluții! Sau…cine știe!?
Foarte bună poezie, are ceva de mare impact. Felicitări!
Mulţumesc, Mirela, îţi doresc o seară cât mai bună! Mă bucur că ţi-a plăcut poezia…
Scrii ce trăieşti Criss, clipele astea se vor transforma în aminiri frumoase pe care le veţi rememora peste mulţi ani la gura sobei.
Aşa va fi, Maminineta, cu siguranţă… O seară liniştită şi plină de gânduri frumoase îţi dorim!
Pingback: Marie Bashkirtseff, Paul Signac, pictori nascuti in 11 noiembrie « my heart to your heart
Pingback: Seful Jandarmeriei Capitalei demis pentru ca nu a intervenit in forta la mitingul politistilor din 24 septembrie « Hai ca se poate!
Imi faci o pofta nebuna de iarna, de Craciun… si afara sunt 20 de grade… nu-i corect
Ha, ha, un pic mai sumbru prin Bucureşti, dar frumuseţea iernii ne atrage, totuşi, ca un magnet… O zi cât mai bună să ai!
Pingback: Toamna, voi, poezie, arte și cromatică vie « Mirela Pete. Blog
Pingback: Povara învăţăturii « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Pingback: Măria | Amour de jour
Pingback: Se implinesc 15 ani de la moartea Seniorului « Hai ca se poate!
Pingback: Basescu vrea sa o recompenseze pe Anastase pentru ca a FURAT BINE « Dum spiro, spero
Optimismul tău e debordant. Asta se vede clar în finalul poeziei:)
Nu se poate altfel, Marius, indiferent de situaţie…
Fara cuvinte…
Le-ai luat tu pe toate Cristian, in jocul abil al trairilor daruite iubitei tale, Geanina.
Sunt un hoţ, carevasăzică, am furat cuvintele… Mulţumesc, Gabriela… O zi bună să ai!
strofele 2 si 4 imi p[lac mult:)
zi buna:)
La fel, Monica, gânduri bune!
Pingback: Cornelis van Haarlem (1562 – 11 noiembrie 1638), pictor olandez « my heart to your heart
Sa vina iarna, dar mai tarziu!
Zic si eu asa.
Poetic poate veni oricând, nu?
Pingback: Bântuiţii « Gabriela Elena
Pingback: Prinţesa calomniată | Ioan Usca
Astepti iarna precum vad eu din scrisul tau, dar nu esti singurul care-o asteapta. Imi plac mult trairile tale in versuri. O zi binecuvantata sa ai Cristian!
Vă mulţumesc mult pentru trecere… Mi-a venit un dor de iarnă, sincer să fiu, de nu se poate… Vă doresc o zi excelentă!
Pingback: Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port… « Noaptebunacopii's Blog
Pingback: Năbădăiosu` şi muzica « Cristian Dima
Lisandru,
citesc şi recitesc…o iarnă de vis…
Lisandru, dragostea mea, ai folosit în acest poem verbe extrem de incitante: smulgi,rup şi ai încheiat cu un vinul fiert pe sân. Ne-ai omorât în tranşeele iernii, ne-ai îngropat în troienele iubirii absolute, colosale, eliminând dureri ce te-au durut.
“Doresc ninsoare ruptă din blestem” o imagine pur şi simplu divină, aproape că îmi este teamă să aştern cuvinte peste ea.
“În viitor m-am poziţionat,
Pândind prin ger aprinsa ta prezenţă.” Mi-au transmis enorm aceste versuri şi îţi mulţumesc pentru grija permanentă pe care o ai în ceea ce mă priveşte, pentru iubirea aceasta mare şi pentru faptul că la ora 2 dimineaţa îmi spui că mă iubeşti de simţi că mori.
“Mi-e dor de ţurţuri mari, înfipţi în trup,
De zurgălăii strânşi în simfonie,
Azi vreau să te iubesc şi să te rup,
Ca să te recreez prin agonie.” O altă strofă de excepţie. Reinventare, recompunerea prin agonie încheie strofa cu un mesaj extrem de puternic.
Te iubesc, minune de om!
Iubirea mea, alături de tine fiecare anotimp are un farmec aparte. Mă bucur că ţi-au plăcut versurile acestea pe care le-am scris aseară, cu ochii la tine… Un poem care îmi place mult şi pe care, aşa cum se întâmplă şi cu toate celelalte, ţi l-am dedicat împreună cu inima mea… Mi-ai luat inimaaaaaaaaa, mi-ai luat inimaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!
Te iubesc, minune!
Pingback: Sărut pe suflet « Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine.
“Azi vreau să te iubesc şi să te rup,
Ca să te recreez prin agonie.”
Aceste versuri mi-au adus aminte de cele ale regretatului Poet…
“Dacă tu ai disparea”
Multă iubire e la voi şi aşa îmi place!
Multă iubire să fie la toată lumea, tizule… Poetul ne guvernează pe toţi acum, de acolo, de sus… Mă bucură orice referire la el şi de multe ori, atunci când scriu poezii cu rimă, nu pot să nu am poeziile lui în minte… O zi cât mai bună să ai!