(noi nu vom putea muri
decât împreună)
aceasta este o simplă idee
amestecată în cafea
la ora când se dezmorţeşte oraşul
iar oamenii umblă pe străzi
cu mâinile în buzunare
apatici
zgribuliţi
în căutarea timpului pierdut
(nici proust nu l-a găsit)
când muream separat
am înviat cu zâmbetul pe buze
spre marea uimire
a unor saduchei moderni
obligaţi să-şi abandoneze vieţile
la biroul convingerilor pierdute
(program non-stop)
Cristian LISANDRU (29 decembrie 2010)
GANDURI BUNE EU ITI DORESC, IN NOUL AN
CE PACAT TINERETE, CA NU TE MAI AM!
IN CERURI CU MANDRIE ATINTA OCHIUL TAU
IUBIREA TA DE OAMENI TE SCHIMBA-N DUMNEZEU.
Gânduri bune, toate cele bune!
Pentru olimpicul meu drag…
Mi-ai reamintit de mesajele domnişoarei cu pricina…râd ,râd, râd
Te iubesc, om drag!
Mulţumesc, iubire, tot timpul râdem când ne amintim de acel moment… N-avem mess, preferăm să ne spunem iubirea pe bloguri, care este problema? Frumoasă piesă îmi lăsaşi…
Noi nu vom putea muri decât împreună, mi-am exprimat această dorinţă, nu mai este un secret pentru tine. O idee exprimată la orele dimineţii, la prânz, la ceas de seară, o simplă idee amestecată cu grijă, de tine, în cafea.
Sugestivă construcţia”muream separat”, iar învierea cu zâmbetul pe buze a dat bătăi de cap unora.
Deocamdată… să ne iubim într-o mănuşă, ca nebunii…
Aștept să vină iarna iubirii peste noi,
Să pui în vinul fiert felii de brăbănoi,
Să stăm o noapte-ntreagă la turvin,
Să îmi topești dorința cu aburul din vin.
Adună-mi gândurile reci într-un cojoc,
Să le prefaci în lemne pentru foc,
Să-mi dantelezi la gât fularul pasiunii,
Să ne iubim într-o mănușă, ca nebunii.
Ace de gheață să îmi înfigi în trup,
Să se transforme-n colți flămânzi de lup,
Să sfâșii dragostea din vene hibernale,
S-o înghețăm în țurțuri şi-n stări demenţiale.
Te iubesc, minune de om!
Aşa, dragostea mea, tot timpul mă şi văd în acea mănuşă, he, he… De foarte multe ori mi-am imaginat scena, trebuie să recunosc… Nu doresc decât să fim împreună, în fiecare moment al vieţii frumoase ce va să vină. Nu concep altceva, şi am să bat şi cu pumnul în masă, dacă va fi cazul. Cu tine, lângă tine, mereu… Te iubesc tare mult, frumoasa mea, tare mult… Vine un nou an de pasiune şi dragoste intensă, ce poate fi mai frumos?
Nu-mi rămâne decât să-ţi spun cum să mă iubeşti, dragul meu drag…
Să mă iubești la umbra verde a mării,
În casa țărmului lovită insistent de val,
Să-mi scrii cu gândul pe nisipul dat uitării,
Doar fraze-gesturi intrate-n agonal.
Să mă iubești barbar și subjugat de vicii,
Pe fulgii presărați de sarea mării calme,
Să transformăm perla și scoica în ospicii,
Să-mi ungi trupul cu dorul exalat de palme.
Să mă iubești când soarele îmi arde sânii
Cuprinși de frenezia atingerilor tale,
Să muști avid din albul tulburat al cărnii
Ce geme-năbușită sub mâna ta cea moale.
Fi-voi un elev sârguincios, aşa cum scriam într-o poezie mai veche, atunci când a venit cineva pe spam (sunt mulţi din aceştia, dânşii cred că a lăsa trei cuvinte şi o jignire este suprema desfătare) şi ne-a zis că “mă enervează Lisandru ăsta şi profesoara lui”, plus “mă, voi n-aveţi mess???”, şi te voi iubi… aşa cum vrei, dragostea mea. Iar dacă deranjăm pe cineva există blacklistul acela, bine croit, numai bun pentru a tot primi cu mare drag IP-uri.
Să mă iubești barbar și subjugat de vicii,
Pe fulgii presărați de sarea mării calme,
Să transformăm perla și scoica în ospicii,
Să-mi ungi trupul cu dorul exalat de palme.
Confirm, confirm, confirm!!!
Şcoala vieţii (Cristian Lisandru)
În faţa ta
Sunt un elev sârguincios
Care învaţă viaţa de la abecedar
Şi trasează fericit bastonaşe
Pe o foaie albă…
Tabla înmulţirii gândurilor bune
Îmi crează satisfacţii nebănuite,
Iar ecuaţiile cu mai multe necunoscute
Se rezolvă de la sine
Atunci când zâmbeşti
Şi spui
Că merit nota zece
Pentru felul în care îmi pregătesc
Temele conjugale…
Caligrafiez cu plăcută obsesie
Cascada declaraţiilor de dragoste,
Nu cunosc durerea cojilor de nucă
Şi limitarea orizontului
Prin punerea la colţ,
Iar atunci când sunt scos la tablă
Spre a fi întrebat
Ce am avut de pregătit pentru azi
Trag aer în piept şi răspund
Că te iubesc
Literar şi matematic,
Pregătit pe deplin să particip cu succes
La Olimpiada Iubirii…
Pingback: poemele din dreptul inimii de Ottilia Ardeleanu « Poezieromaneasca's Blog
Acum, cand asteptam ca peste ultimul “0″ din anul 2010 sa cada hotarat un “1″ si sa trecem in anul 2011, iti urez sanatate, fericire si implinirea celor mai frumoase dorinte ale sufletului tau!
LA MULTI ANI!
http://www.crosscards.com/cards/holidays/new-year/joy-peace-health.html
LA MULŢI ANI, Gabriela, toate cele bune, să ne recitim cu plăcere şi în noul an care bate, deja, la uşă. Îţi dorim numai bine, alături de cei dragi!
Pingback: In Spania se poate: Salariul minim si pensiile vor fi majorate, in 2011 in Spania « Hai ca se poate!
La multi ani cu santate si iubire cat incape!
vă pup, dragii mei dragi!
La mulţi ani, Georgiana, numai bine îţi dorim, să ai parte de un an excelent, alături de cei dragi de lângă tine! Numai bine în toate!
Foarte frumos domnul poet Cristian:)…la multi ani si toate cele bune, un an cu cat mai multe impliniri:)
Ha,ha, mulţumesc mult, mă bucur că ţi-a plăcut această “Certutudine”… La mulţi ani îţi spunem şi noi, toate cele bune, numai bucurii şi împliniri să ai în noul an care s-a apropiat deja…
Asta îmi aminteşte de o piesă dragă mie
Fie ca dragostea voastră să dăinuie peste timp şi spaţiu. La mulţi ani Gianina şi Cristian Lisandru!
Mulţumim mult, La mulţi ani şi ţie, să ai parte de un An Nou plin de frumuseţe şi gânduri bune!
Pingback: Sunt «
Pingback: Louis-Jean-François Lagrenée (30 decembrie 1724 – 19 iunie 1805), pictor francez « my heart to your heart
CEL MAI MINUNAT LUCRU PENTRU UN PAMANTEAN ESTE :
Sa poti lua de la capat in fiecare zi, “eternitatea” si sa constientizezi acest lucru.
La multi ani Cristian, si implinire alaturi de fiinta atat de draga inimii tale! Va imbratisez de la Vrancea, cu iubire din IUBIRE!
Mulţumim, scumpă doamnă! Şi noi vă îmbrăţişăm şi vă trimitem toate gândurile noastre bune! Să fiţi sănătoasă, să aveţi parte de tot ceea ce vă doriţi, împreună cu întreaga familie!
Eu, mai degraba, as spune: voi nu puteti sa traiti decat impreuna.. Sa dea Domnul, o eternitate, la intensitate maxima.
La mulţi ani, Cati, îţi transmitem toate cele bune, un an nou plin de împliniri!
Chiar si asa, intoarcerea la apatia diminetii, cand umbli cu mainile in buzunare este o stare necesara, nascatoare de noi dorinte si idealuri…
Păi să ştii că aşa este. De multe ori îmi beau cafeaua la fereastra din bucătărie şi privesc oamenii care trec pe stradă, dintr o parte în cealaltă. Şi vin multe idei… Un dute-vino al destinelor despre care nu vom afla niciodată prea multe amănunte. Sau poate chiar nu vom afla nimic…
de ce in doi e totul mai usor, inclusiv perspectiva mortii?
Fiindcă aşa este FIRESC, aş spune eu… Este acea comuniune sufletească, fiecare devine sprijin pentru celălalt, iar orice încercare devine mult mai uşor de suportat…
Va multumesc mult pentru raspunsul lasat, va admir mult si va iubesc pe voi impreuna. Frumos spus”noi nu vom putea muri decat impreuna”. Anul Nou sa ne lumineze mai mult mintile si sa privim cu mai mult curaj in viitor.
LA MULŢI ANI vă dorim şi noi, numai bine în toate, să aveţi parte de sărbători fericite!
Pingback: Pe-o clapă de pian | Noaptebunacopii's Blog
Atunci când simţi agonia morţii ţi se mai poate întâmpla minunea regăsirii şi atunci învii pentru a trăi cu adevărat… Voi aţi reuşit iar acum păşiţi de mână spre eternitate… Gânduri bune şi La mulţi ani! Poate vă mai spun şi mâine că oricum voua v-am spus prima dată…
Salut, tizule! Aşa este, aici ai venit, prietene, şi ne-am bucurat foarte mult. Perspectiva morţii are darul de a te face să nu ratezi niciun minut al vieţii, mai ales atunci când iubeşti cu toată fiinţa. La mulţi ani îţi spunem şi noi, Cristi, ai grijă de tine, gânduri bune dragilor tăi şi iubitei tale, la bună recitire! Să aveţi parte de tot ceea ce vă doriţi!
Pingback: Năbădăiosu` is MJ « Cristian Dima