Apoetic

_________________________________________________

aş fi dorit să mă nasc într-o cârciumă
strigam încă un rând
făceam cinste
plecam pe trei cărări
luam viaţa în piept mai de dimineaţă
înainte de cântatul cocoşilor
atunci când sclipesc şinele tramvaiului
iar tu nu mai ştii dacă e bine să păşeşti printre ele
până la primul stop

am plimbat viaţa printre riduri ca un ghid
m-am rupt în bucăţi
am dat şpagă insomniilor
uneori am închiriat o femeie
blondă brunetă roşcată
dimineaţa plângeam ca un prost
abia după aceea beam cafeaua
pahar de plastic
butic de cartier

pentru mine toate dimineţile au fost încercănate
numai chelnerii mi-au zâmbit complice

24 mai 2011

Din volumul “Ca o femeie despletită, neliniştea…”


Categories: POEZIE | Tags: , , , | 8 comentarii

Post navigation

8 thoughts on “Apoetic

  1. Bine te-am găsit Cristi
    O atmosferă deosebită într-o cârciumă plină de scriitori ,actori şi să cânte Nelu Ploeşteanu…
    O plăcere să-l ascult.
    O săptămână răcoroasă.

  2. ”luam viaţa în piept mai de dimineaţă
    înainte de cântatul cocoşilor
    atunci când sclipesc şinele tramvaiului
    iar tu nu mai ştii dacă e bine să păşeşti printre ele
    până la primul stop„
    Dur de tot!
    Dar frumos precum cearcănele pline de iubire ale zilei neivite încă!

    Zile frumoase, Cris!

  3. O viata in singuratate, o viata irosita, de asta au parte cei ce aleg sa fie singuri si isi petrec noptile in crasme. :(
    Nelu ploiesteanu e un om talentat, cu mult bun simt, un om care-si iubeste mult familia, prietenii, viata.
    Cristian, o saptamana mai buna si mai frumoasa iti doresc!

    • Îl ascult cu mare plăcere, de fiecare dată când am ocazia. Şi mi s-a părut potrivit să îl aduc alături de acest poem. Gânduri bune, Gabi, la bună recitire!

  4. Uneori, se poate da şi “Apoetic”-ului ce-i a poeticului. Iar, aici, e că se poate.
    Numai că, lipsindu-mă de armonie, poema-confesiune am ascultat-o-n surdina Lăutarului.
    (A ştiut Poetul cu cine să se îngâne!)
    Şi mi-am adus aminte de crunta beţie de după nereuşita… de după unele nereuşite din viaţă.
    Cititorii sunt cei mai fideli confesori ai poeţilor… Numai când sunt ei doi singuri, sunt una cu taina.

    • Bădie Culai, o zi cât mai bună să aveţi. Ca de fiecare dată, comentariile dumneavoastră sunt spumoase şi, firesc, încântătoare… Cu mare bucurie vă aştept, atunci când timpul vă permite.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Bloguieşte pe WordPress.com. Theme: Adventure Journal by Contexture International.