Din volumul “Te iubesc pentru că eşti” (doi autori, o singură iubire – Geanina şi Cristian LISANDRU)
Sub lobul urechii
Categories: POEZIE
Tags: împlinire, bucurie, Cristian Lisandru, dragoste, fericire, Geanina Lisandru, iubire, sentiment, suflet
10 comentarii




Asa cum spune Geanina – Viaţa răsucită pe degete, doar un poet o poate răsuci prin vers.
Tu o faci cu maiestrie Cristian. O saptamana cu iubire in suflet si gand va doresc dragii mei!
Scumpă doamnă, iubirea oferă inspiraţie maximă, îţi aduce acea plutire sufletească de care ai nevoie pentru a-ţi pune gândurile pe hârtie într-o formă cât mai frumoasă… Vă mulţumesc pentru trecere şi pentru cuvinte, o săptămână cât mai bună să aveţi!
partea aceasta este delirantă:
“contactul exploziv al simţurilor ameţite
provoacă vâltoare nebună
pluteşti pe secunde şi minute
dansezi cu acele ceasornicului
strigi că miroase a revenire de la linia orizontului
răsuceşti pe degete
şuviţe de păr
şuviţe de viaţă
în descântec de iubire
depus sub lobul urechii”
aştept cu nerăbdare volumul unei singure iubiri!
o duminică fericită!
Ottilia
Şi noi suntem tare nerăbdători, Ottilia, nu mai este chiar aşa de mult timp până ne vom bucura pe de-a-ntregul de o astfel de apariţie editorială. Gândurile noastre bune şi o duminică frumoasă!
Mi-e dor de voi! Poemul e balsamic…
cu autograf scris cu cerneală albastră…Mai este în stoc?
Îmi doresc volumul
Vă îmbrăţişez cu aceeaşi preţuire pe care mi-aţi cunoscut-o odată…
Bine ai revenit, Mariana, gândurile noastre bune. Volumul este în curs de apariţie, vom anunţa pe bloguri atunci când el va fi gata. De-abia aşteptăm şi noi să avem aceste poeme ale iubirii între coperte. Doi autori, o singură iubire, după cum spuneam. Numai bine îţi dorim, din toate punctele de vedere!
“E-n aer miros de dragoste viu” – un minunat descâtec de ploaie de la Blandiana,
” mirosul descântecului de iubire murmurat
sub lobul urechii” – descântec de iubire minunat pus în versuri de tine, nu oriunde, ci sub lobul urechii, freamăt, patimă, dorinţă.
“pluteşti pe secunde şi minute
dansezi cu acele ceasornicului” – un dans cu timpul, da, este mirific să poţi dansa cu timpul, este un moment în care poţi conduce timpul, îl poţi controla, nu oricum, în paşi de dans.
“răsuceşti pe degete
şuviţe de păr
şuviţe de viaţă
în descântec de iubire
depus sub lobul urechii”
Viaţa răsucită pe degete, doar un poet o poate răsuci prin vers. Finalul readuce în atenţia cititorului descântecul de iubire, ea este cea care guvernează întregul poem.
Te ador, Lisandru!
Iar eu nu pot să spun decât că mă cuprinde în fiecare zi o fericire incomensurabilă şi mulţumesc destinului pentru că a făcut în aşa fel încât am reuşit să ne unim sufletele într-unul singur, imens… Te iubesc, dragostea mea, fie ca toţi îndrăgostiţii lumii să aibă parte de o astfel de fericire…
O duminica frumoasa de toamna insorita, cum e si iubirea voastra, Cristian!
Mulţumim, la fel, Gabi… Se anunţă o toamnă lungă şi frumoasă! O zi cât mai bună să ai, din toate punctele de vedere!