pixdaus.com
o astfel de idee ar putea suprinde
(în unele cazuri poate chiar în toate)
e bine să pui răul înainte
aşa spunea tata
după o vreme uitase noţiunea de bine
înainte să moară se lăsase de fumat
doar pentru a-şi da seama
că o făcuse prea târziu
e criză
nepăsarea se lăfăie
a închiriat un ventricul
în fiecare inimă
noi urmărim lupta dintre bine şi rău
în high-definition
apoi invităm coşmarurile la taifas
încă mai spun că oamenii au suflete
numai că au uitat
să le şteargă de praf
14 mai 2011
Din volumul “Ca o femeie despletită, neliniştea…”
“noi urmărim lupta dintre bine şi rău
în high-definition
apoi invităm coşmarurile la taifas
încă mai spun că oamenii au suflete
numai că au uitat
să le şteargă de praf” !
Exact, Ottilia. Şi, din nefericire, sunt foarte mulţi cei care pozează în sufletişti. Deşi nu sunt. Firesc, urmează delimitarea de astfel de oameni, aceasta este cea mai bună soluţie.
Daca mai sunt suflete este pentru ca exista inca…dragostea, care se daruie, iarta, rabda, este blanda, nu loveste.
Pana exista dragostea, exista si speranta.
Ma bucura finalul poeziei!
Mulţumesc pentru trecere şi gânduri, Gabriela… Într-adevăr, acolo unde trăieşte iubirea îşi face şi loc şi speranţa, indiferent de situaţie…
„încă mai spun că oamenii au suflete
numai că au uitat
să le şteargă de praf„
Mă doare să aud asta..totuși cred că metafora este o copie a realității.
Seară frumoasă vă doresc!
Mulţumim, la fel, Gina… Din nefericire, sunt în jurul nostru destule exemple dureroase. Oamenii care stau cu ferestrele sufletelor zăbrelite. Dar, din fericire, de data aceasta, există şi oamenii cu suflete frumoase, îngrijite şi calde…
Uneori ma gandesc ca oamenii au praf pe suflete, cum zici tu.Unii au inimi de gheata si nu simt nimic.
Sa ai o duminica minunata, Cristian!
Da, din păcate aşa este, Gabi, nu pot să nu îţi dau dreptate… O dumincă frumoasă să ai şi tu, Gabi, alături de cei dragi!
Praf depus pe suflete, uite o metaforă care străluceşte printre celelalte. Praful se depune pe obraz, zâmbet, conştiinţă…lista rămâne deschisă.
E bine să pui răul înainte, da, e foarte bine şi aşa, poate cel mai bine în vremurile actuale şi cele viitoare, gândindu-ne strict la acest popor greu de lecuit de foarte multe.
Coşmarurile stau la taifas, am trăit s+o citesc şi pe asta. Ele doar bântuiau, ne bântuiau, acum intrară şi în rol de ţaţă. Bun şi aşa.
Te iubesc, Lisandru!
Te sărut pe suflet, iubirea mea cu ochi minunaţi… Mi-aş dori şi ne-am dori ca toţi oamenii să aibă mult mai multă grijă atunci când vine vorba despre sufletele lor. Sunt uitate mult prea uşor şi suferă intens.
Ce bine ai surprins aici:
încă mai spun că oamenii au suflete
numai că au uitat
să le şteargă de praf
Subscriu la gandurile tale Cristian. Imbratisari de suflet, voua dragilor cu toata dragostea, de la Vrancea.
Oamenii ar trebui să fie mult mai atenţi cu propriile suflete. Suferă dacă sunt… lăsate de izbelişte. Vă îmbrăţişăm cu mare, mare drag. Un final de săptămână cât mai bun să aveţi!
Poporul Trac a fost zdrobit de ideologiile straine, care au macinat mintile de mii de ani de zile.Promisiunele inselatoare a acestor ideologii au creat moarte, discordi si ura intre famili,frati, cei care au fost inselati si ceilalalti care nu au putut sa se reafirme ca o adevarata indentitate populara.Acest macel doctrinal exista inca in toate tarile distruse indentitar si vor ramine pina ce unitatea sa, se va creia cu o noua ideologie indentitara proprie nascuta pe acele meleaguri Tracice.In rest eu nu vad nici o Salvare Divina din cimpurile lui Abraham sa salveze.Tot ce a fost distrus de aceasta ideologie genocidra care se omoara cu explozi umane in continuare pe pamintul sfint al tribului Israelit.Ruminul a pus botul la promisuni de viata fara de moarte intrind in inparatia fiului sau si la alegerile prezidentiale pune botul la promisiuni care ii da incredere ca sa fie bine fara sa verifice daca se poate sa se realizeze acesate vrajeli milenare.
O să uităm şi cine a fost Decebal. Sunt convins de asta…
Bună Ziua ! ~ Domnului Cristian Lisandru !
~
Suflete lăsate de izbeliște !
Aş zice mai degrabă că există o intensă preocupare, în sensul unei izbelişti provocate provocator, triumfalist, cinic şi, nu în ultimul rând ILAR între “Sfinţi”.
Apoi, din cauza uscăciunii de Soluţii, s-o așeza şi praful, nu doar pe Suflete, pe Minţi şi Trupuri deopotrivă: coperământ de loess, înnămolit de boabele de lacrimi, mai rare decât mulţumirile de Stare !
~
Cornelius,
PS: iar Răul, oriunde l-ai pune, tot RĂU este !
Bine aţi revenit! Prefer Soluţia Iubire, e cea mai bună dintre toate. Gândurile noastre bune, Cornelius!
Ale noastre Benefice, ale tuturor: SĂ FIE ! ♥
Doamne ajută ! Amin.
~
Cornelius,
PS: încă-mi definesc Traseul (am depăşit 1 an de căutări !). Mi-am dat în sfârşit seama că ACŢIUNEA ţine loc la VIS, chiar şi în lipsa acestuia din urmă. ~,
Numai bine în toate, Cornelius, gândurile noastre bune. Doamne ajută!