Subzist conflictual și joc la bursa propriului suflet, un lup năpârlit pentru care ideea de Wall Street rămâne pentru totdeauna dulce și utopică, precum o cacealma ordinară propusă de un cartofor fără noroc, urlu prelung – trufaș, lugubru – atunci când graficul o ia razna, iar vârful ascuțit al săgeții se înfige autoritar în carnea torturată a unor eșecuri multiplicate pe care le trec cu vederea fără să pricep nimic din ele, m-am prăbușit resemnat în șemineul acesta de modă veche și ard mocnit printre cecuri fără acoperire sau declarații de venit, dezbracă-te fără grabă, mirare cu mirare, întinde-te goală în fața mea și privește-mă, în mâna ta stângă strălucește un pahar cu vin sângeriu, în inima ta locuiesc fără chirie prea multe dureri nepovestite, din mine se înalță, șerpește, fuioare de suflet pe care nu le mai poate f(r)actura nimeni, afară s-a așternut iarna din tablourile lui Pieter Bruegel cel Bătrân.

♣ Cristian Lisandru