20 februarie – Goana după Oscar – „Whiplash” (2014) – Nu e doar un alt film despre jazz, în pofida unor accente/pasaje muzicale care jalonează traseul scenariului asupra căruia s-a aplecat Damien Chazelle (vezi și „Whiplash” – 2013). De fapt, după ce urmărești această partitură cinematografică, înțelegi că jazzul, în contextul regizoral, reprezintă doar un pretext, pur și simplu, o nimerită ocazie de a ridica întrebări despre speranță, talent, teama de plafonare, sacrificiu, metodă, descoperirea potențialului, intuiție, depășirea propriilor limite, provocare și fair-play. Ești parte integrantă a unei lupte duse în doi – Andrew (Miles Teller), student la Conservator (percuție), și profesorul Fletcher (JK Simmons) –, totul concentrându-se în jurul unui joc actoricesc care te prinde și îndeamnă la reflecție. De văzut neapărat, indiferent dacă va câștiga sau nu un premiu Oscar, mai ales că „Birdman” 🙂 și „Boyhood” par a avea, conform pronosticurilor, șanse mari la capitolul „Cel mai bun film”.

Despre „Boyhood” – văzut, plăcut și cam atât. Îmi rețin atenția filmele care trezesc dorința de a le păstra în colecție, de a le revedea, chiar și de foarte multe ori. Nu este cazul acestui film, cu tot subiectivismul. Se pot însăila cuvinte mari despre o parabolă cinematografică, despre drumul dinspre copilărie către maturitate și despre înțelegerea graduală a unor evenimente în care ești implicat de-a lungul timpului, învățând să te cunoști și să te accepți așa cum ești, să-i cunoști pe alții și să-i accepți, trăind fiecare moment la intensitate maximă și pregătindu-te, aproape fără să îți dai seama, pentru ceea ce îți va rezerva viața. Rămâne să așteptăm părerea criticilor. Care nu trebuie să fie întotdeauna și părerea noastră.

♣

Să Rupem Inamicii – Inevitabil, ex-președintele Băsescu și-a prezentat opinia în ceea ce privește numirea lui Eduard Hellvig la SRI. Folosind aceeași rețea de socializare (Facebook) atât de dragă tuturor, Băsescu e tranșant – Hellvig e omul lui Voiculescu. Felix ăsta, chiar și din pârnaie, le face și le desface pe toate. Iar lupta de gherilă Băsescu-Voiculescu e mai ceva decât lupta americanilor cu ISIS. En passant, nu scapă nici Iohannis de limba ascuțită a Băsescului – „premierul de la Grivco”.

♣

De la Jurnalul Laurei Palmer la Jurnalul Elenei Udrea. Ion Cristoiu publică, având acordul Elenei Udrea, un pasaj din jurnalul acesteia în care există referiri la Eduard Hellvig, Florian Coldea și Klaus Iohannis. Reiese că Hellvig (plus Marian Petrache-PNL de la Ilfov) mergea/mergeau la Coldea (în sediul SRI, of course, la loc cu microfoane și răcoare) pentru a ciripi despre incompatibilitatea actualului președinte al României, iar generalul Coldea dădea asigurări că acesta nu va fi declarat incompatibil. Motiv pentru ca Udrea să meargă repejor la George Maior spre a-l anunța (iată cum SRI-ul primea informații de la Udrea, bună asta!) că se lucrează împotriva lui Ponta cu astfel de metode. N-am înțeles de unde atâta dragoste cu năbădăi pentru Victor Ponta în ceea ce o privește pe Nuți, plus că sursa informațiilor deținute de doamna în cauză rămâne învăluită în mister. Noi rămânem în ceață.

♣

Nici nu știți ce pierdeți – Dan Diaconescu Direct va afla în data de 4 martie (stranie coincidență, bun prilej pentru ca „mogulul” care lupta împotriva „ciocoilor” să ne anunțe că se va cutremura țărișoara de mila sa) dacă va deveni, pentru mulți ani, Dan Diaconescu Direct din Pușcărie. Cum are experiență în ceea ce privește capacitatea de a emite din balcon, debara, garsonieră, apartament semi-decomandat sau chiar decomandat, suntem mai mult ca siguri că va reuși să emită și din celulă. Încă nu știm cine îi va compune noul imn.

♣

21 februarie 2015 – Geanina își concepe „Gândul zilei”, iar eu oscilez – „Atunci când daţi dovadă de incertitudine înseamnă că vă aflaţi pe calea cea bună, aşa că nu renunţaţi” (Deepak Chopra) –  între a corecta câteva pagini din viitorul volum de proză sau a revedea concertul lui Joe Bonamassa de la Royal Albert Hall. Îi spun că o iubesc. Zâmbește. Întreaga mea viață gravitează în jurul acestui zâmbet. Mi-e bine.

♣ Cristian Lisandru