(Dez)ordinea de zi – „Fluiera-te-aș”!

Filozofia, mama ei! Suntem un popor de filozofi. Nu că ne-ar ajuta la ceva, însă ne face bine la orgoliu. Până la statutul de cel mai iubit dintre pământeni există numeroase trepte, iar datul cu bidineaua pe trunchiurile copacilor îi înspăimântă pe mulți. Nu discutăm despre deratizare, aceasta ar fi necesară la toate nivelurile. Numai … Mai mult (Dez)ordinea de zi – „Fluiera-te-aș”!

Iubindu-te…

Noi ne-am aruncat în iubire fără vestă de salvare. Scriam asta cu ceva vreme în urmă – poate unii dintre cititorii/prietenii noștri online își mai amintesc de poezia respectivă – și, privind retrospectiv, pot spune că n-am exagerat. Declarația este valabilă și azi, dovadă că am conștientizat încă de atunci momentul, starea, trăirile comune și … Mai mult Iubindu-te…

nocturnă

Îmi place să te privesc atunci când dormi. Îmi imaginez că în visele tale misterioase există întotdeauna și un loc pentru mine, iar viața în doi se desfășoară – fără a cădea pradă unor imixtiuni dezolante, generatoare de turbulențe – în două lumi care se intersectează, miraculos, de fiecare dată când îmbobocește dimineața sub privirile … Mai mult nocturnă

Deasupra noastră, două stele transformate în zaruri…

Azi am dat o raită prin Cuţarida lui Barbu, m-am plimbat prin lumea aceea plină de patimi şi păcate dulci, apoi m-am întors cu şişul lui Bozoncea în dinţi. Vreau să tai lumea în două, dintr-o singură lovitură, chiar sub ochii tăi. Harşt! Mă lătrau câinii aciuaţi pe lângă groapa de gunoi, am băut o … Mai mult Deasupra noastră, două stele transformate în zaruri…

(Dez)ordinea de zi – „Inglorious Ponta”

Prin reducere la absurd. Analizând lucrurile la rece, în urma lui Victor Ponta nu va rămâne decât amintirea unui genunchi mult prea sensibil pentru un război așa de mare. De unde și concluzia că teribilismele de cârlan nu au valoare pe termen lung. Dar, ca să privim și partea plină a paharului – noi, românii, … Mai mult (Dez)ordinea de zi – „Inglorious Ponta”

Înțelesuri ascunse

Căutăm înţelesuri ascunse chiar şi acolo unde, liniar, adevărul trăieşte nostalgia unor trasee încifrate. Uitând să aruncăm o privire şi către noi – poate fiindcă avem convingerea pervers-reconfortantă că ne-am descifrat de multă vreme şi nu ne mai putem oferi vreo amărâtă de surpriză demnă de a fi pusă în ramă -, tindem să codificăm … Mai mult Înțelesuri ascunse

atipic

Am visat că te pierdusem. Era o noapte morocănoasă, tăcută, cu inflexiuni lugubre, umedă ca pieptul unei bocitoare. Trăgeam după mine un geamantan – nu l-am deschis, habar nu am ce conținea – și ajunsesem pe o șosea de munte care se strecura printre brazi uscați. Fugisem dintr-un han unde mușterii nenumărați nu făceau altceva … Mai mult atipic

Pacient

Trăim minimalizați. Trăim minimalizându-ne. Ca și cum această minimalizare nu ar fi altceva decât darul suprem pe care ni l-au oferit câteva ursitoare perverse, cu plete lungi, priviri languroase și șolduri apetisante, într-o noapte cu lună plină în care până și lupii uitaseră să mai urle, plictisiți dintr-o dată de un demers lipsit de feedback. … Mai mult Pacient

palmele tale

palmele tale miros a pâine frământată la ora când cocoşii îşi scutură crestele şi dau lumii de ştire că viaţa merge mai departe ca un călător pentru care drumul nu înseamnă altceva decât o stare de fapt palmele tale miros a pâine a poveste nesfârşită a sat desprins dintre umbrele nopţii pentru a trage cu … Mai mult palmele tale

Puritatea redescoperită

O fată. O livadă. Și un gramofon salvat întâmplător, printr-o fericită piruetă a destinului, dintre vechiturile prăfuite ale unui alt timp – niciodată înțeles pe deplin și, tocmai din această cauză, contestat cu jalnică vehemență – pentru a înlumina auditiv fiecare filă a melosului interior. Muzică neauzită decât de ea, partituri-păsări care își poartă notele … Mai mult Puritatea redescoperită

ziua când atlantida a ieşit din adâncuri

am vrut să îţi desenez un continent pe coapsă l-aş fi botezat atlantida pur şi simplu degetele tale au interpretat încă o melodie (pieptul meu tresălta la fiecare atingere ca o claviatură) nu are rost (spuneai) acest continent ne ajunge pentru încă o soartă în definitiv nu poţi întoarce din drum lumile dispărute în ochii … Mai mult ziua când atlantida a ieşit din adâncuri

Dacă nu taci, te papă Garfield!

Împleticiri. Distorsiuni. Vorbe goale. Vorbe în vânt. Țățisme. Țopisme. Mârlănii. Mirări. Ezitări. Plecări. Reveniri. Ultimul vagon îți fuge întotdeauna de sub nas. Întârzieri. Amintiri pe care le duci întotdeauna cu tine, către destinații de unde vei aduce alte amintiri. Un cerc vicios al amintirilor la care nu vrei să renunți. Unii strâng șuruburi sau rulmenți. … Mai mult Dacă nu taci, te papă Garfield!