Mâini ascunse prin buzunare, gulere ridicate, paşi grăbiţi, trotuare ude, lovite cu înverşunare de tocuri. Cizme lungi până la genunchi sau unele care abia trec de glezne. Pălării, şepci, pelerine, fâşuri, mantouri, fuste scurte pe sub pardesie care se desfac aproape provocator la fiecare pas.
Un bărbat încearcă să aprindă o ţigară, vântul se opune, doi adolescenţi se sărută înainte de a traversa bulevardul. Un sărut lung, pătimaş, ca o acţiune-reacţiune la ifosele tomnatice. Bărbatul în sacou pufăie în urma lor, apoi scoate din geanta de piele o umbrelă neagră. Se îndepărtează, iar fumul se împrăştie pe sub umbrelă şi moare. O ofrandă adusă efemerului. Doar sărutul acela reuşeşte să persiste, o pată de culoare care sfidează supremaţia agasantă a griurilor.
♣ Cristian Lisandru
Debusolare…
Extreme muzicale…
Din surprizele Geaninei… 🙂
Bună-i înţelepciunea populară…
Vai de bugetul Metrorex, nu? 🙂
Bună şi-asta. Între yoga, îngeri şi arhangheli. La alegere, după gustul/pofta fiecăruia.
În trend.
Lipsesc veşmintele, hainele popilor de halloween….lol
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază