„Când devii spectatorul vieţii tale, scapi de suferinţa din ea” – Oscar Wilde
Mi-aş plânge de milă, râzând cu gura până la urechi. Neobişnuit. Oricum, am putea să spunem (fără teama de a ne plasa într-o eroare rudimentară) că viaţa este suma unor enunţuri contradictorii şi – în acelaşi timp – demonstrabile, pe care nu reuşim să le înţelegem niciodată în deplinătatea lor. Până şi simpla dorinţă de a pătrunde esenţa unor astfel de şarade este sortită eşecului.
E mai bine să laşi viaţa să curgă. Uneori cascadă, alteori râu molcom, păzit de maluri înverzite, de cele mai multe ori fluviu nărăvaş, prins în chingi de stânci nemiloase…
Viaţă.
Cineva – un anonim inspirat – spunea odată că nu trebuie să îţi faci griji în legătură cu viaţa, fiindcă oricum n-o să-i supravieţuieşti. Altcineva al cărui nume nu a fost păstrat spre aducere aminte considera că viaţa nu se măsoară în numărul de respiraţii, ci în numărul de momente în care ni s-a tăiat respiraţia. Şi unul şi celălalt au reuşit, cred eu, să dea câte o definiţie durabilă pentru ceea ce numim, într-un mod atât de rigid, viaţă.
Viaţa muşcă din noi, chiar dacă ne amăgim cu iluzia că noi suntem cei care muşcă din ea. O vedem ca pe un măr sau ca pe o pară suculentă dar, judecând obiectiv, noi înşine suntem fructele zemoase din care viaţa muşcă şi stoarce picătură cu picătură în fiecare zi. Paradoxal, acceptăm fericiţi tortura de o viaţă şi am fi în stare să plătim averi uriaşe pentru a fi chinuiţi astfel la nesfârşit. O eternitate. La final tot am mai cere douăzeci şi patru de ore în plus şi aş putea să pariez pe această idee. Tocmai de aceea spuneam mai devreme că mi-aş plânge de milă, râzând cu gura până la urechi. Neobişnuit?
Viaţă.
♣ Cristian Lisandru (2011)
La Multi Ani! Nu, eu n-as mai cere nici o secunda in plus. Spun acum cand ma simt rupta de lume. Oricate eforturi fac alergand catre oameni dragi mie, ei trec neclintiti de ani de zile si considera ca nu e necesar ca ei sa faca cel putin un pas spre mine. Este vorba de fostii colegi…de scoala, de serviciu…de viata. Si eu nu rad in hohote sa stii, dar nici nu jelesc. Fiecare primeste ce merita. Probabil am gresit si eu in viata mea, dar cred ca si intr-o viata anterioara, greseli cumulate, pedeapsa prea mare. Asta-i viata dulce- amara. Fie ca anul 2016 sa va aduca intregii familii tot ce va doriti, in ordinea pe care o veti stabili si care sa fie respectata cu strictete. La Multi Ani!
ApreciazăApreciază
Mulțumim pentru gândurile transmise. La mulți ani, vă dorim un an cât mai bun!
ApreciazăApreciază