Ne distruge convingerea că nu greşim niciodată. La un concurs unde ar trebui să-i arătăm cu degetul pe alţii ne-am clasa, mai mult ca sigur, pe unul dintre primele trei locuri, asta pentru a nu crea, totuşi, falsa impresie că aici, la noi, s-a implementat o superioritate nocivă. Au şi alţii superficialii lor, politrucii lor, îngâmfaţii lor cărora nu le mai ajunge nimeni cu prăjina pe la nas. Însă, din ceea ce observ de foarte multă vreme, foarte puţini oameni îşi mai asumă erorile cotidiene, mai mari sau mai mici. Aşa că vina este plasată, invariabil, pe umerii altora, iar ceea ce ne ţine în loc este catalogat imediat drept ghinion. Suntem atât de minunaţi şi perfect pregătiţi pentru viaţă încât nici nu ne dăm seama când tocmai viaţa trece pe lângă noi. Cu viteză maximă. Bineînţeles, nici acum nu suntem vinovaţi, viaţa fiind aceea care ar trebui luată la palme.

♣ Cristian Lisandru