Degeaba ne zbatem, cuprinşi în convulsii,
Noi suntem sortiţi unor jalnice stări,
Din dramele noastre sunt stoarse emulsii
Şi viaţa subzistă prin mari contestări.
Promitem că facem, promitem că dregem,
Trăim din predicţii şi chin contra cost,
Obţinem durere şi moarte culegem
Din rostul acesta ajuns fără rost.
Rânjim ca o turmă mânată bezmetic
Spre mari abatoare, spre locuri de veci,
Spre rău, spre scandal sau coşmarul ermetic
Din care, fireşte, n-ai cum să mai pleci.
Ne vindem credinţa pe bonuri de masă,
Rămânem flămânzii cu vânt în stomac,
Apoi spunem lumii că suntem de rasă
Şi stăm în genunchi când cerşim basamac.
Confuzia noastră durează de-o viaţă,
Din haos ne naştem, în haos cădem,
În fiece trup se ascunde-o paiaţă,
Iar râsul şi plânsul trăiesc în tandem.
♣ Cristian Lisandru – 7 mai 2013
Eu, de felul meu, nu prea înțeleg poezia, dar în cazul acesta, în afara de înțelesul cuvintelor, care m-a mișcat, am simțit și trăirea din spatele versurilor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar visatori fiind, realitatea imediată ne doare. De aici trăirea. Păcat că versurile îşi păstrează valabilitatea şi azi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Trist dar adevarat….din pacate este foarte actuala poezia, mai trist ca inca mult timp de acum incolo va fi actuala…Promitem că facem, promitem că dregem,….si la altii politicienii sunt la fel , problema este ca noi suntem cu 50 ani dupa ei….Seara excelenta !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aşa este, diferă condițiile, atmosfera, autostrăzile şi salariile. Politruci sunt peste tot, doar oamenii trăiesc mai relaxați. Pe aici e un no man’s land politic. ☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Noapte buna !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Toate cele bune, o noapte liniştită! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna ziua Cristian !
E atat de actuala poezia
incat eu as schimba TITLUL
din ” Cersetori cu ifose ”
in Parlamentari cu pretentii !!! 🙂 😦 🙂
Un sfarsit de saptamana cat mai placut ! 🙂
Aliosa.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Toate cele bune, Alioşa. ☺ Da, din păcate nu şi-a pierdut valabilitatea. Nu s-a schimbat nimic din momentul scrierii, aceleaşi ape tulburi…
ApreciazăApreciază
Și totuși, să căutăm a alege mai mult râsul din acest conglomerat existențial pe care nu știm cum să-l tratăm. Poate se sedimentează plânsul la fund și vom scăpa deșertându-l. Un sfârșit de săptămână vesel, vă doresc! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumim la fel, Petru, gânduri bune! Sedimentarea plânsului ar fi o bucurie generală, într-adevăr. În pofida conglomeratului existențial care pretinde tribut şi nu acceptă refuzuri. ☺
ApreciazăApreciază