Senzaţii diverse şi roiuri perverse
de gânduri ce vin pe la geamuri,
mişcări browniene, iluzii perene
dansând fantomatic în ramuri,
pe muzici nebune. Atâtea ţi-aş spune
la ora când depeni fantasme,
cu gândul la tine, cu gândul la mine,
lăsându-mă prins între basme
ce nici n-au fost spuse. Idei nesupuse
vor pune pe frunţi anateme,
dar râdem de moarte, ascunşi într-o carte,
căzuţi în genunchi sub blesteme
spoite cu sânge. În braţe te-aş strânge,
să simt cum te arde dorinţa
când caut în noapte cuvinte şi şoapte
ce-mi tulbură iarăşi fiinţa
pândită de doruri.
Celebre amoruri
ne sunt călăuze-n poveste,
aceeaşi scânteie,
bărbat şi femeie,
sub ploaia de lacrimi celeste.

♣ Cristian Lisandru (2013)