Gura lu` Ainştain – „Băgate la micser”

Ce mușchii mei, azi am decretat ziua bețivilor dă pretutindeni și am cerut autonomie pă masa mea dân cârcimă. Încă nam un drapel, da o sămi fac unu unde o să fâlfâie la mișto o halbă dă bere. Dacă vine ceva propuneri cu țuici desenate cu talent, că e mulți modiliani care face freșce dalea și portrete pă datorie, atuncea mă mai gândesc. Deci aștept propunerili cu mare emoție și friguri. Mam și luat cu unii în gură, nește fraeri care cică nu poci pentru ca să faci figuri pă teritoriu de cârcimă, pen că ezistă constituția ce ciripește că cârcima nu se poate diviza în mai multe părți. Șo pă ei, mușcăi dă freză! E isterici, da îi las în pace, eu îmi cer drepturili ca bețivu care se respectă. Am făcut un pas mic pentru beutură, da un pas mare pentru prestanța mea dă sclav al lu bahus, ăsta e unicu zeu de care mia plăcut dă mic, suntem pretenari la cataramă și la iel mă închin șin culcare șin sculare.

La masa mea sunt șef. Niminea nu poa să mă dea la o parte, mă doare între fese de uniunea lu europa și dă altea, mai ales acu, că strigă unii brecsit, brecsit. Sau gol, că portugalezii lea ciufulit creasta la franţuji şi mam bucurat şi io alături dă alţii – sa dus şi campeonatu dă fotbal, aşa ne ducem şi noi, suntem datori co bere, co ţuică, co moarte.

Da să revin. Dacă cere și alții autonomii atuncea dă ce să nu cer și io? Nu vreau răzbel cum vrea putin, deși ăla bătrânu dă pă vremuri, gorbi dea venit cu perestroica lui, a zis odată că suntem la un pas dă războiu rece. Eu sunt la un gest dă încă o bere, e vară şi nu mai mie frig în başcheţi. Iar fetili… Fetili cochetili, cum zice ăla cu eroina lui, ăla mascatu, umblă mai mult despuiate. Sau așa le văz io după ce mă fac mangă şi ajung cun picior în rai. Asta e altă melodie demi place la zu teve. Păi cum să nu te faci mangă cu atâtea evenimente dă să întâmplă paici și pă la alții? Nai cum să reziști, evenimentele e parşive şi te hărțuiește. Rușii face figuri, englejii face figuri dă când o știu, dispare avioanele dă pă radaruri, sa ajuns tudi la primărie şi pă urmă sa plecat, nu mai știu nemica dă antonescu crin, rapidulețu meu joacă pă altă planetă, iar ponta a rămas fără doftorat şi nu mai trece duios pân politică, precum aia deo chema anastasia. Nam cunoscuto pă anastasia, nam cetito, o mai țin minte doar pă altă anastasie, da asta era cu cânticili la ea și îmi plăcea cum arăta la chip.

Și să discută enorm dăspre estremism. Noi trăim oricum la estreme, dân tată în fiu și dân mamă în fiică, și mai ales la estrema aia proastă și nenorocită ca lipsa dă alcol care te face să mori dă foame. Fiecare vrea să aibă chifteaua lui sau sosu lui în care să întingă cu bucata lui dă pâine și să nu mai dea socoteală la niminea. Adică poa să se cace iel unde vrea și alții tre să tacă dân guri. Io nu vreau dăcât masa mea în cârcimă, alte pretenții nici că nam, să stau și io ca belferu și să nu vină niminea dă la centru ca sămi zică cum să beau, cât să beau și ce să beau. Mam făcut al dracu ca ăștia care e mai ai dracu ca sarsailă, mam sucit și io ca suciții lumii, mam umplut dă figuri și nare iei curaj să mă decreteze non grata dăla care nu are voie să intre pă ușă. Intru pă geam, dacă e cazu, intru pă coș ca moș gerilă, io dă lângă berea mea și dă lângă țuica mea nu plec. E destui bețivi care o să facă și mitinguri dalea cu mine, în fața la cârcimă, șio să strigăm hai cu berea, hai cu berea, ca să ne facem plăcerea sau mai pune țuicilen pahare să uităm dănsingurare. Și alte dastea, poate ne facem și imn, să mor io. Da mai ie și știri vesele pă lumea asta, una șia găsit bunica pe podeaua dân bucătărie. Bunica nu era singură, era cu iubitu lu asta luată prin surprindere și făcea amor cu el. Pă vremuri să ducea scufița roșia cu deale gurii la bunica amarâtă și venea lupu ăla șmecher și să dădea la ele.

Acu bunicile e secsi, să uită la hastler tivi sau la darling tivi, intră pă sentimente punct ro și să dă la bărbați și nu mai croșetează șosete. Nici plăcinte nu mai face, bucătăriile a devenit decor pentru poziții secsuale, nu culinare. E vremuri cu draci pă ele, da dragostea e oarbă. Nu contează vârsta dân buletin.

Vă iubeşte Ainştain pă toţi

♣ Cristian Lisandru

18 gânduri despre “Gura lu` Ainştain – „Băgate la micser”

  1. Nu, nu, io nu mi-am permis să râd cu lacrimi,din rărunchi, pă genunchi… Io am râs cumpătat, reținut, ca să nu pierz poantele mici, care fac deliciul textului.
    Totuși, la „Bunica nu era singură, era cu iubitu lu asta luată prin surprindere” n-am mai putut și-am râs ca porcu!
    Ce-ar trebui să facem, să-l citim pă Ainștain săptămânal?

    Apreciat de 1 persoană

  2. În vervă ainştain, ca de obicei!
    Se ştie că bețivii şi copiii spun mereu adevărul şi, cum ainştain e … copil :))) ar trebui să-l luăm în serios, poate se contaminează şi alții cu spusul adevărului. Am eu o listă lungă dar de unde atât dom perignon ? Cu țuica nu cred că s-ar lăsa momiți. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. Viaţa e frumoasă când ai muşchi pă tine, o dată te unfli în iei şi dai cu decretu dă masă. Atata tot că să sperie bunica şi ajunge la podea, da tot e bine ca acu e vară şi acolo jos e mai rece, nu consumă mult curent cu erculăru ăla dîn perete…

    Apreciat de 1 persoană

  4. Lupu ăsta modern o fi băut o țuică în plus și s-o dat din confuzie la scufița a bătrână și cu ecsperiment. Bine că no murit bunica că io am crezut că o găsito lată pă jos. Asta până am cetit continuarea și m-am bucurat că trăiește… bine. :))))
    Mulțumim de relatare domnu Ainștain.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s