Azi îți voi scrie…

Azi îți voi scrie despre ştiri,
Să nu te plângi, să nu te miri,
Nu e poveste. Se întâmplă
S-avem pistoalele la tâmplă
Sau dinamită pe sub pat.
Un zilnic adevăr trucat
Care ne doare ca o dramă
Fixată-n mondiala ramă
A unor axiome fade.
Nu simți cum muşcă şi ne roade
Lejeritatea de-a fi fost
Nişte romantici fără rost?
Chiar tu o proastă, eu un prost,
Credulitate pusă gaj,
Furați – cu acte – la gramaj,
Chemați la circ, aduşi la vot,
Primind şi legi, şi pumni în bot,
Naivi şi permisivi, fireşte,
Le luăm pe toate omeneşte
Şi ne iubim, şi ne-am iubit,
Ce saltimbanci am devenit,
Nici n-avem loc sub clar de lună,
Vin analiştii să ne spună
Că suntem desueți, vremelnici,
Incongruenți, pierduți, părelnici,
Vai mama noastră de iubiți
În lumea asta de chibiți
În care politruci cu bani
Ne spun, rânjind, că „La mulți ani!”
Ține de foame sau de sete.
Eu te iubesc fără regrete
Şi-mi pun excesele-ntr-un dor,
Premeditat, întâmplător,
Uitând de mine, când şi când,
Cântând, plângând şi alergând
Spre ce-aş fi fost.
Suntem romantici fără rost
Şi vin, pe surse, alte ştiri,
Să nu te plângi, să nu te miri…

♣ Cristian Lisandru

sursa foto – goodfon.ru

Probabil

Probabil prea târziu ori prea devreme,
Paradoxale stări, de la o vreme,
Plusând la cacealma, râzând cu lacrimi,
Încă o fentă printre-atâtea patimi,
Încă un fum printre atâtea fumuri,
Un drum săpat în carnea altor drumuri
Cu mâinile, cu ochii sau cu gândul,
Pierzându-l, rătăcindu-l, căutându-l.

Orbecăiri, retrageri, subterfugii,
Pe-o lamă de cuțit visând refugii
Unde să-ți laşi nesomnul s-ațipească,
Unde să laşi speranțele să crească,
Departe de mulțimi, de ştiri pe surse,
Fără să contabilizezi minute scurse,
O evadare lungă cât o viață,
Fără surâsul acru de paiață…

Probabil sunt prea multe amănunte,
În fața noastră s-a proptit un munte,
În spate ni se cântă de pahar,
Iar noaptea are glas de lăutar,
Miroase-a frig, a fum, a mere coapte,
Îmbată-mă şi leagă-mă cu şoapte,
Să-mi spui ceva vulgar, să fierbem vin,
În mine-i răzvrătire şi e chin.

♣ Cristian Lisandru

sursa foto – goodfon.ru

Crăciun fără zăpadă

Azi ninge doar în gânduri, ce tristă simulare,
Crăciun fără zăpadă, colindători surprinşi,
Agonizează-n geamuri ideea de ninsoare,
Iar renii din poveste s-au declarat învinşi.

Omătul e o marfă vândută pe sub mână,
Îmbogățiții iernii pun țurțuri pe e-bay,
Verdicte hibernale de-a pururi se amână
Şi ninge doar în gânduri, de vrei sau de nu vrei.

Incertitudini strânse prin fulguieli abstracte,
O iarnă stearpă plânge într-un decor uscat,
Prin amintiri de viscol se întocmesc contracte,
Apoi se taie panglici. Un cinic bal mascat.

Azi ninge doar în gânduri, ironică trăire,
Îți cânt pe sub fereastră colindul fără nea
Şi sunt, în noaptea asta, o iarnă-n devenire,
Spre-a-ți ninge, către ziuă, cu toată forța mea.

♣ Cristian Lisandru

Crăciun fericit!

sursa foto – pexels.com