te alintam
prin ploi învolburate
hainele tale se desprindeau de pe trup
una câte una
ca o desfrunzire
îţi aburea carnea
în mine clocoteau înduioşări
ne-am iubit elementar
sub o ciupercă uriaşă
noaptea fulgera în felinarele elfilor
tu gustai ploaia cu vârful limbii
lumea întreagă
o singură picătură
♣ Cristian Lisandru
(din volumul „Poeme de la capătul lumii” – 2015)
sursa foto – goodfon.ru
La fel de sensibil ca intotdeauna, o primavara minunata va doresc! Viorica
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La fel vă dorim şi noi! ☺
ApreciazăApreciază
Cât de frumos! Vă mulțumesc pentru această delectare 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi eu mulțumesc pentru vizită şi lectură! ☺☺☺
ApreciazăApreciază
Wow! Super poezie. O lume intr-o picatura luminata de elfi 🙂
Sa ai un weekend luminat de licurici 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, un sfârşit de săptămână cât mai bun! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
☺☺☺☺
ApreciazăApreciază
Și câte lumi mai cad din nouri, tot sub formă de picături, în timp ce fluturii se iubesc sub ciuperca devenită umbrelă. O zi cu soare, Cristian! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar avem o zi însorită în Bucureşti, ceea ce nu poate decât să ne bucure, mai ales azi. Numai bine, Petru, un sfârşit de săptămână cât mai bun! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană