Ce ne mai place să ne ridicăm pe vârfuri şi să tragem cu ochiul în curtea vecinului… Dacă nu e atent, fiindcă are omul programul încărcat, îi şutim o roşie, un fir de ceapă, o paranteză, un slash lăsat nesupravegheat, coada de la cazma, ideea rămasă descuiată, rufa de pe sârmă, ceva pătrunjel sau leuştean, ardeii puşi la uscat, preşul de la uşă, muşcata din ghiveci, furtunul aspersorului.
Nu ne duce mintea la mai mult, însă ne fandosim cu lejeritatea hoțomanului de cursă lungă, cosmetizăm mârşăvii native, părem gospodari, la o privire superficială, însă nici nu ştim ce suntem cu adevărat. Dacă suntem, dacă nu cumva am devenit, de-a lungul timpului, jalnice cópii fără personalitate, numai bune de trecut prin maşina de tocat hârtie (vieți).
Dorim să părem interesanți/cu moț/cu stea în frunte, ce-i al nostru e pus deoparte, e comod să gândim cu mintea altora şi să vindem credulilor „marfă” la mâna a doua, a treia, a patra…
Ne întrebăm, retoric, de ce nu merge nimic cum trebuie, de ce ne deplasăm împiedicați, ca şi cum am avea picioarele legate, de ce tragem ghinionul prin propriul destin. De ce ajungem din lac în puț, de ce suntem un fel de Ieremia multiplicat. De ce ne vine acru-n gură. Răspunsul e simplu – fiindcă nu facem altceva decât să încercăm a părea altfel decât suntem. Am uitat să fim noi.
Şi iar ne ridicăm pe vârfuri, şi iar tragem cu ochiul în curtea vecinului, şi iar ne fandosim. La Fabrica de Împachetat Fum e activitate non-stop, însă producția… Zero.
♣ Cristian Lisandru
sursa foto – goodfon.ru
Am uitat sa fim noi, da… sau poate nu am fost niciodata altceva decat niste copii de o factura si mai proasta decat originalul. Ne manifestam prin mimetism cu personaje care ne sunt prezentate drept modele. Ne lipseste verticalitatea si curajul de a fi noi insine. Poate ca nici nu stim ce vrem sa devenim de fapt. Da, interesant.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Într-adevăr, pare a fi o ipoteză plauzibilă – nu avem curajul de a fi noi înşine, iar verticalitatea… Rara avis, indiferent de palierul supus analizei. Nu suntem în stare să propunem aproape nimic viabil pe termen lung, mergem doar pe ideea de „ciupeală”. Şi asta ne costă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mare adevar, traim si totusi nu stim cine suntem si incotro vom merge. Cum ai scris, marea majoritate traieste cu poseta cu cosmetice dupa ei sa insele aparentele sau sa para cine nu sunt. Sa va traiasca sarbatoritii de maine daca aveti ❤
Sfarsit de saptamana placut !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La mulți ani tuturor sărbătoriților de mâine! ☺ Noi nu avem, însă le transmitem gânduri bune tuturor celor care au nume de flori! 🍷🍷🍷🌹
ApreciazăApreciază
Năravul odată luat, e mai greu de dezvățat. Ne-am obișnuit să-l săpăm pe vecin, în loc să săpăm grădina; să-i otrăvim capra, în loc să creștem și noi una… E nevoie de o transfuzie masivă de mentalitate sănătoasă. Din răcoarea zilei de astăzi, eu îți transmit numai căldură, Cristian! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da, Petru, tocmai acea mentalitate sănătoasă despre care vorbeşti ne lipseşte. Am rătăcit-o pe undeva şi nu reuşim să o mai găsim. Dar poate că încă nu e totul pierdut şi ne vom reveni. Cândva… Sâmbătă frumoasă îți dorim! ☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dap! In goana dupa Moarte, uitam sa traim… sa fim noi 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da. Ne ducem către Ea şi uităm esențialul. Ne pierdem pe parcurs…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Absolut.
Pacat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană