drumul nu ducea nicăieri
ceea ce contrazicea părerea generală
conform căreia
toate drumurile duc undeva
(unii afirmă răspicat la Roma
fără a încerca să verifice afirmația
cu propriile picioare)
pe de altă parte
drumul nu venea de niciunde
iată o altă incertitudine trufaşă
– dacă toate drumurile duc undeva
atunci ar trebui să descoperim
totuşi
şi de unde vin ele –
poate că drumul acela (gândeam)
unea două orizonturi îndrăgostite
sortite să nu se atingă niciodată
două chemări
două speranțe deşarte
două emisfere
două blesteme
poate
drumul exista
împotriva logicii elementare
şi
(renegând tiparele nenorocite)
nici nu avea nume
se făcea că mă făceam un drum
între niciunde şi nicăieri
♣ Cristian Lisandru
sursa foto – goodfon.ru
Cristian Lisandru 
Se face că ești cu-adevărat un drum pe care intrăm adesea și găsim mereu alte destinații, mereu plăcute și îmbietoare. Așadar, ține-o tot pe drumul acesta, cu aceeași determinare! Muza fie cu tine, Cristian! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți mulțumesc, Petru, bucuria lecturii este reciprocă, mă bucur că ne citim de atâta vreme şi sunt sigur că o vom face în continuare. ☺ Gânduri bune şi spor la scris!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
http://i1112.photobucket.com/albums/k491/beta52/0fMHd4FZS.jpeg
Un 1 Mai cu bucurii va doresc.
Raman mereu impresionata de versurile pe care le scrieti. Nu intamplator drumurile mele ajung si pe acest minunat si plin de pozitiv blog. ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă mulțumesc, la rându-mi, pentru vizite şi răbdare. O zi frumoasă! ☺
ApreciazăApreciază
Poate că drumurile alea care vin de… niciunde şi duc… nicăieri îşi găsesc destinaţiile prin noi, din noi. Sau poate că încă-şi aşteaptă călătorii care să le dea un sens.
Impresionante versuri!
Zi cu soare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Zi cu soare îţi doresc şi eu, un întâi de mai cât mai bun… Fie ca drumurile să aibă numai destinaţii fericite! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iarăși m-ai surprins, de data asta cu un drum, în timp ce drumul meu m-a dus, nu la Roma, ci la tine. Și cred în sintagma ta din finalul textului, pentru că fiecare drum care se respectă ar trebui să fie într-un fel sinonim cu nesfârșitul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De-a lungul vieții, inevitabil, suntem călători, iar drumurile ademenesc. În ultimă instanță, există şi drumuri între gânduri şi către alte gânduri. Măcar acestea sunt, cu siguranță, nesfârşite.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Suntem călători de la început până la sfârșit. Cu gândul, privirea, pașii, ori sufetul. Străzile sunt finite. Nu și drumurile, care, dacă se opresc o fac să se odihnească. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂 Călătorim călătorindu-ne…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumos, un drum de urmat…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Spunea Paler la un moment dat – „Sunt drumuri ce ne caută de mult…”
Mulțumesc. ☺
ApreciazăApreciat de 3 persoane