Mă voi întoarce…

Mă voi întoarce peste două vieți
Să văd dacă mai sunteți în putere,
De mai loviți cu fruntea în pereți
Sau de mai consumați dispreț şi fiere.

Acum e un dezastru mondial,
Probabil că-l simțiți până în oase,
Şi bate-un vânt nebun, primordial,
Prin suflete, prin gânduri şi prin case.

Da. S-a mai scris despre nenorociri,
Nenorocirile ne guvernează
Şi izbucnesc conflicte între miri,
Şi-o dramă, zilnic, se reinventează.

Da. S-a mai scos un ordin dintr-un plic,
Câțiva au ridicat o baricadă,
S-a obținut chiar rating, din nimic,
Un alt bătrân s-a prăbuşit pe stradă.

Sunt revoluții, sunt transmisiuni,
Ce breaking news ne curge pe sub gene!
E iarăşi party-n casa de nebuni,
Noi țopăim şi-aprindem fumigene.

Se nasc copii doar pentru-a fi în trend,
Chiar mamele reneagă alăptarea,
Pe frunțile de tați stă scris „The end”,
Iar pe sub geamuri trece disperarea.

Ni se vorbeşte, zilnic, despre stres,
Reclamele ne rod, subliminale,
Dar subzistăm prin circ, dezinteres
Şi nesimțire-n faze terminale.

Da. Nu-i nimic, e Murphy în prim-plan,
Se poate şi mai rău, la o adică,
Trăim cuprinşi de chinuri, an de an,
Mințindu-ne că nu ne este frică.

Plătim tribut prostiei de a fi
Creduli cu acte-n regulă, fireşte,
Plantăm păduri de griji şi datorii
Şi-n noi doar resemnarea se dospeşte.

Mă voi întoarce peste două vieți
Să văd dacă mai sunteți în putere,
De mai loviți cu fruntea în pereți
Sau de mai consumați dispreț şi fiere.

♣ Cristian Lisandru (septembrie 2017)

sursa foto – goodfon.ru


19 gânduri despre “Mă voi întoarce…

  1. „Mă voi întoarce peste două vieți
    Să văd dacă mai sunteți în putere,
    De mai loviți cu fruntea în pereți
    Sau de mai consumați dispreț şi fiere . ” Daca „te vei intoarce ” si peste douazeci de vieti …si tot asa ne vei gasi : Lovind cu fruntea in pereti / Si consumand dispretz si fiere sau , cum le spunea Brancusi neamurilor sale : „- V-am lasat saraci si prosti si va gasesc si mai saraci si mai prosti !” Nu-ti mai face iluzii stimabile caci , NOI SUNTEM ROMANI !!!!!!! 😡 😡 😡

    Apreciat de 1 persoană

    1. Rezultă că perspectivele sunt sumbre din cale-afară, mai ales că, ținând cont- în primul rând – şi de ce spunea Brâncuşi, ne trăim disperarea cu o patimă demnă de o cauză mai bună… Habar n-am – o fi vorba despre blesteme ancestrale, despre ursitoare trezite cu fața la cearşaf sau, pur şi simplu, de incompetență, delăsare şi lene.

      Apreciază

  2. Mă bucur că ai revenit cu genul de versuri care parcă ne mai stropește cu câte o găleată de apă rece, trezindu-ne în caz că am alunecat într-un dolce far niente. E necesar să fim conștienți de realitate, chiar dacă percepem mult „dispreț și fiere”. Eu, în schimb, îți doresc să ai parte și de miere, Cristian! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. Frumoasă poezia și puternic mesajul, puțini cei care-l recepționează și-i apreciază valoarea.
    Însă mare lucru nu văd să se mai poată face în faza în care ne aflăm acum, căci zidurile ce-ar fi de trecut sunt prea înalte, prea groase și prea bine apărate din interior.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s