ce linişte
iubito
se aude cum respiră iarna…

Nu sunt un îndrăgostit de iarnă, ba chiar aș prefera locuri exotice, răsfațate permanent de soare. Însă – expresie banală sau nu – are și iarna ceva farmec. Mai ales atunci când nu se burzuluiește, ci adoptă o atitudine condescendentă în relația cu bucureștenii. Acest oraș, în iarnă, e de o urâțenie desăvârșită. Rămân parcurile. Atât. Iar asta o declară cineva născut/crescut în București, cu speranța că la un moment dat va fugi spre o altă destinație. Definitiv.
Fotografiile îmi aparțin. 🙂