mai întâi și-au scris numele
apoi ideile absurde
grijile de-o viață
dorințele ascunse
fantasmele unor nopți albe
revendicările zadarnice
abia pe urmă
plictisiți de atâta tevatură
apatici obosiți
goi pe dinăuntru
au desenat inimi
și le-a fost mai bine
♣ Cristian Lisandru
Mi-a plăcut poezia ta. salutări
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Salutări! Citesc și eu cu plăcere ceea ce scrii, încerc să traduc cât mai bine. Mă bucură interacțiunea literară. Toate cele bune! 👍
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bine că și-au găsit inima și au umplut cu ea spațiile goale de dinăuntru și din afară. Chiar și ideile or fi devenit mai puțin absurde.
Zile excelente îți doresc, din toată inima, Cristian! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai bine mai târziu decât niciodată, Petru, la inimă se reduce totul, mai devreme sau mai târziu… Vorba cântecului, săracă inima me… 😊😊😊 Gânduri bune și la cât mai multe racolțisme, nu? 👍
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate cu asta ar fi trebuit început. Poate.
Frumos tare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumiri și un sfârșit de săptămână cât mai bun! Da, exact cu asta ar fi trebuit început… 😊
ApreciazăApreciază