M-aș transforma, în plin coșmar,
În alchimist vizionar,
Găsind, prin noapte, un balsam.

(Să mă mai ai, să te mai am)

M-aș inventa, te-aș construi
Numai din verbul a iubi,
Numai din doruri și sărut.

(Ce întrebări te-au mai durut?)

Aș cumpăra un gram de vis
Aș pune semnul interzis
Pe diagnostic și pe plâns.

(Pe tot ce-n gânduri am mai strâns)

O pasăre se zbate-n trup
Și trag de mine, să mă rup,
Să mă prefac în vânt nebun.

(Mai am atâtea să îți spun)

Aș vrea să strig, aș vrea să-ți vin
De peste timp, de peste chin,
Să știu când plângi și ce asculți.

(Peste dureri călcăm desculți)

Probabil, dincolo de tot,
Aș vrea să-ți fiu, aș vrea să pot,
Aș vrea și tot ce nu s-a spus
Sub pleoapele unui apus
Banal.

(Captiv în globul de cristal)

Cristian Lisandru – 12 ianuarie 2020