OPINIE | Experimentul ”Ucraina”

În 1939, pe data de 30 noiembrie, Rusia lui Stalin ataca Finlanda, declanșând ”Războiul de Iarnă”. Rușii au avut nevoie de peste 100 zile pentru a înfrânge rezistența acerbă a finlandezilor, tratatul de pace – Finlanda a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul național și cca 20 % din capacitățile sale industriale – fiind parafat în martie 1940.

Iosif Vissarionovici Stalin a tras concluziile necesare din acest eșec și, dându-și seama că sunt necesare schimbări majore. După ce războiul cu Finlanda s-a încheiat, la Kremlin a fost demarat un amplu proces de reinstalare a ofițerilor de carieră în funcțiile militare de conducere. Armata a fost modernizată, într-o încercare de adaptare rapidă la noile condiții, cu atât mai mult cu cât perspectiva unui atac german era luată în considerare cu toată atenția.

A se observa o asemănare izbitoare, dincolo de trecerea timpului. Armata lui Putin gâfâie în Ucraina, războiul nu s-a încheiat încă, așa-zisele ”negocieri de pace” se află într-un impas pe care niciuna dintre cele două părți nu îl contestă. Putin nu a renunțat la impetuozitatea care îl caracterizează și, chiar dacă nu s-a putut lăuda cu nicio victorie majoră în Ucraina, nu a renunțat la ideea de a organiza parade militare în marile orașe ale Rusiei. La Moscova, imaginea a fost una care s-a dorit de impact, la toate nivelurile, chiar dacă vremea – la nivel meteo, Kremlinul nu poate impune condiții, totuși – a împiedicat desfășurarea paradei aeriene, iar formațiunile de avioane care să zboare în ”Z” nu au mai brăzdat cerul capitalei.

Și atunci – ca și acum, după ce Rusia lui Putin a invadat Ucraina – s-a vorbit în cancelariile occidentale de o ”armată la mâna a doua” a lui Stalin și chiar despre un dezastru militar pentru Uniunea Sovietică, deși, într-un final, pacea a fost impusă în condițiile dure ale rușilor. Finlandezii intraseră în război cu numai 18.000 de oameni, inferiori la capitolul logistică, dar aroganța și legendara superioritate sovietică au fost taxate rapid. Stalin și-a dorit, la rândul său – după ce a văzut războiul-fulger al Germaniei lui Hitler în Polonia – un ”blitzkrieg sovietic”, numai că realitatea l-a contrazis.

Asta și-a dorit și Vladimir Putin încă din dimineața zilei de 24 februarie, atunci când a lovit Ucraina din trei direcții. Au trecut 76 de zile de atunci, iar ”amintirea finlandeză” sâcâie Kremlinul precum reumatismul.

♣ Cristian Lisandru