Privit ca un președinte rus mai ”altfel” decât predecesorii săi – elegant, zâmbitor, având întotdeauna vorbele la purtător și, nu în ultimul rând, debordând de forță fizică și virilitate -, Vladimir Putin s-a bucurat, încă de la preluarea primului mandat, de o condescendență indubitabilă din partea Occidentului.
Pe relația economică, Federația Rusă a fost privilegiată în ultimele două decenii, în plan politic s-a discutat despre un Putin în postura de constant partener de dialog viabil, armele ”au tăcut” o bună perioadă de timp – anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014, s-a făcut fără a se trage vreun cartuș -, iar eventuale amenințări în perspectivă au fost abandonate în plan secund sau chiar terțiar.
Profitând de acest con de umbră binevenit, Vladimir Putin a putut să transpună în realitate și alte puncte – mai puțin vizibile – de pe agenda sa de lucru, unul dintre acestea fiind lupta cu cei care, totuși, i-au contestat, chiar din interiorul Rusiei, acțiunile. S-a materializat, astfel, o disidență rusă care a părut, cel puțin inițial, o exagerare. În contextul în care Vladimir Putin se bucura de o apreciere externă demnă de o cauză mai bună, vocile care se ridicau împotriva sa păreau mai mult un ”Cor al robilor” care nu va avea succes pe termen lung.
Numai că liderul de la Kremlin, atât de zâmbitor în public și pus pe șotii în timpul unor ședințe de guvern – vă mai aduceți aminte momentul în care ”Țarul” râdea cu fața în palme, pentru că unul dintre miniștrii ruși propusese ca Rusia să exporte porc în Thailanda, iar el i-a atras atenția că în țara respectivă nu se mănâncă porc -, a început să strângă șurubul și să pedepsească îndrăzneții care, la nivel de asociații, ONG-uri sau chiar pe persoană fizică, aveau curajul să îi conteste, public, autoritatea.
De departe, cel mai mare adversar al lui Vladimir Putin a fost, este și va rămâne Alexei Navalnîi. După ce a scăpat ca prin urechile acului, atunci când a fost otrăvit cu infamul agent neurotoxic Noviciok, Navalnîi s-a dezlănțuit și a transmis răspicat că Vladimir Putin ar fi pus la cale asasinarea sa. Kremlinul a reacționat la minut, replicând că Navalnîi bate câmpii și inventează tentative de asasinat pentru că dorește, de altfel, să mascheze frauda fiscală de care este acuzat.
Revenit din Germania, lui Alexei Navalnîi i s-a adus la cunoștință că a încălcat termenii eliberării pe cauțiune și apoi a fost aruncat în pușcărie. Condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, Navalnîi a continuat să spună – prin intermediul Twitter sau Instagram – că Putin nu a renunțat la ideea de a-l elimina fizic, fiind un personaj vindicativ.
E drept că orgoliul lui Vladimir Putin este incomensurabil, dospit de mai bine de 20 de ani. Și, totodată, curajul lui Navalnîi de a sta ca o piatră în pantoful ”Țarului” trebuia, neapărat, tăiat de la rădăcină. Urmarea? Alexei Navalnîi a fost condamnat într-un nou dosar, de data aceasta pentru ”fraudă și sfidare a instanței de judecată”. A mai primit 9 ani de închisoare, semn că a te lupta cu Kremlinul implică riscuri uriașe, cu atât mai mult cu cât ești arestat și te afli, practic, la cheremul autorităților de la Moscova.
♣ Cristian Lisandru
Cristian Lisandru 