Sclipea o lună de metal, ca-ntr-o străfulgerare,
Și-un înger, murmurând un psalm, cernea din Rai ninsoare,
Pe dealuri se-ntrupau haiduci, se încărcau pistoale,
Iar eu mă înveleam, tăcut, cu dorurile tale.

Și un butuc gemea pe jar, în cruntă agonie,
Iar trosnetul prelung părea nocturnă simfonie,
Tu mă rugai să te visez și dincolo de vise,
La geamuri colindau, duios, poveștile nescrise.

♣ Cristian Lisandru – 2023