Nu înțeleg nimic din ce se spune,
Probabil că ați obosit și voi,
Imploră pelerinii lumi mai bune
Și iau, pe credit, viața de apoi.

Un orologiu bate, lamentabil,
Suntem refugiați în propriul eu,
Până și moartea-i un demers cantabil,
Iar sfinții vând bucăți din Dumnezeu.

Azi ți-am adus durerea, ca ofrandă,
Și-un ultim dor găsit într-un bazar,
Vom face, cu iluzii, contrabandă,
Apoi ne vom ascunde într-un zar.

♣ Cristian Lisandru – 2023