pelerinul

mă caut și nu mă găsesc m-am rătăcit prin mine de o vreme ca un pelerin orb care-și duce întunericul sub frunte și cântă despre o lumină izbăvitoare văzută doar de alții ♣ Cristian Lisandru

picnic

erau zile când pleca pe drumuri nevăzute el și o umbrelă neagră care îl ferea de gândurile altora ar fi putut să scrie despre toate călătoriile acelea despre gânduri străine insistente ca o ploaie nepoftită sau despre un loc unde se oprea câteodată doar pentru a medita netulburat la picnicul fraților strugațki da picnicul acela … Mai mult picnic

cuvinte condamnate

încă o țigară într-o nouă zi a aceleiași lumi aș fi vrut să-i spun că nu e totul pierdut putem smulge câteva secunde nenorocite unui timp posesiv tăceam amândoi într-o lume întoarsă pe dos unde țigara ardea nemiloasă cuvintele condamnate iar inchizitorii moderni inventau alte capete de acuzare ♣ Cristian Lisandru Portrait of Taya Ermoshkina … Mai mult cuvinte condamnate

țara copacilor

în țara aceea ascunsă nu existau drumuri existau doar copaci copacii de bună seamă nu știau să vorbească însă foșneau poetic deasupra unor oameni fără topoare iar oamenii (înrădăcinându-se) deveneau copaci ♣ Cristian Lisandru foto/https://www.instagram.com/p/Bc5bChEHg2n/

noapte

îmbracă-te într-o tăcere lungă până la pământ și prinde-ți la urechi câteva doruri o noapte nesfârșită s-a agățat de genele noastre și toate cuvintele au ațipit visându-se oameni ♧ Cristian Lisandru

fantasmă

nu e niciun secret mă vizitează o fantomă în fiecare noapte vorbim despre lumi paralele îl ascultăm pe dylan nu vă mirați bem câte un coniac învechit corespunzător mă tulbură iremediabil zorii aceştia se târăsc pe sub fereastră ca şi cum s-ar teme de vorbele mele ascuțite dylan cântă despre lumi mai bune pe repeat … Mai mult fantasmă

Omul agăţat de timp ca de un secundar al unui ceas nevăzut

Erau zile în care se agăţa pur şi simplu de secundar, lăsându-se purtat într-un cerc temporal bine definit care îi permitea să reflecteze – măcar şaizeci de secunde – la el însuşi. Totuşi, trecând peste această inevitabilă introducere, suntem obligaţi să spunem că personajul care strângea  în pumni, cu atâta putere, asumându-şi albirea degetelor ca … Mai mult Omul agăţat de timp ca de un secundar al unui ceas nevăzut

deep house – psalmi & lounge

linia dreaptă drumul cel mai scurt dintre două puncte totuşi umblăm precum cei abia ieşiți din cârciumă după un chef de zile mari împleticirile ne definesc destinul de undeva de sus un ochi nevăzut lăcrimează constat că numai popii homosexuali fac rating ceilalți se roagă mirărilor cotidiene şi recitesc definiția păcatului acatiste online lumânări revândute … Mai mult deep house – psalmi & lounge

moment

amintirile acestea au pierdut trenul spre uitare negura prăbuşită peste linii înghite clipirea roşie a ultimului vagon ♣ Cristian Lisandru sursa foto – goodfon.ru

Gondolierii unei Veneţii fără apă (ipoteză poetică)

Suntem gondolieri fără gondolă, Nădăjduind iubiri răvăşitoare, În noi cresc patimi ademenitoare Şi-acorduri cu parfum de barcarolă. Regretele sunt diversificate, Iar vocea ne-am pierdut-o, de o vreme, Nu sunt manageri care să ne cheme Spre-a profita de vâslele uscate. Purtăm în suflet dorul de plutire Şi chiar plutim oniric, câteodată, Recuperând o barcă scufundată Din … Mai mult Gondolierii unei Veneţii fără apă (ipoteză poetică)

concluzie

pleoape închise în spatele lor acelaşi clovn râde plângând suflă în trompetă primeşte şuturi cu nemiluita circul fascinează de când lumea o viață fără clovni nu mai are niciun haz e searbădă ca o petrecere spartă către ziuă priviri circumspecte geamuri deschise zâmbete vinovate chiştoace cearcăne farfurii murdare altădată o s-o facem şi mai lată pleoape … Mai mult concluzie

Dus fără întors

Îl apăsa distanţa parcursă, simţea cum i se înşurubează în piept fiecare kilometru, iar bornele plantate pe margine dădeau senzaţia că îl iau peste picior… Nu le băga în seamă. Mergea de multă vreme, nu mai ştia de când. Luni, ani… Anotimp după anotimp, din ce în ce mai aproape de orizont şi de fiecare … Mai mult Dus fără întors

drumul

drumul nu ducea nicăieri ceea ce contrazicea părerea generală conform căreia toate drumurile duc undeva (unii afirmă răspicat la Roma fără a încerca să verifice afirmația cu propriile picioare) pe de altă parte drumul nu venea de niciunde iată o altă incertitudine trufaşă – dacă toate drumurile duc undeva atunci ar trebui să descoperim totuşi şi … Mai mult drumul

luna

noaptea curgea ca o cascadă neagră coşmaruri reci revărsate peste visătorii unei lumi uitate stele stinse duhuri condamnate la preumblare păsări cu ochi hipnotici țipete lugubre în acest decor al tuturor spaimelor descătuşate până şi luna se înfățişa ultimilor insomniaci desigur sau poate ultimilor profeți acuzați de impostură tremurândă gălbuie tulburătoare fantomă celestă plutind pe … Mai mult luna

Barca

În barca aceasta ne-om duce departe, Spre locul din basmul nespus şi nescris, Povestea gândită nu stă într-o carte Şi pare că-i totul desprins dintr-un vis. În barca aceasta – o coajă de nucă – Rosti-vom poeme şi rugi, de vei vrea, Voi face catarge din dorul de ducă, Iar noaptea-ți voi prinde, râzând, câte-o … Mai mult Barca

Întâmplare

Picătura aceea aducea informații extraordinare dintr-o altă lume, una lacustră, fixată – cumva, de cineva, cândva – deasupra pământului, nevăzută – nici chiar faimoşii sateliți nu le pot vedea pe toate, ceea ce ar trebui să fie o concluzie reconfortantă în aceste vremuri în care Big Brother trage cu ochiul peste umerii noştri -, o lume plină … Mai mult Întâmplare