Turistul

Galopul năucitor al norilor negri se desfăşura netulburat pe deasupra crestelor agăţate de cerul contorsionat. Tunetele se împlântau fără milă în versanţii năpârliţi, iar fulgere cu zeci de gheare ascuţite torturau retina, scrijelind prin dâre lungi de roşu întreg decorul care dădea senzaţia că se chirceşte înfricoşat în faţa stihiilor. O răbufnire de orgoliu atmosferic, … Mai mult Turistul

Remember – „Fantoma în pijamale”

Nu credea în fantome. Punct. Când auzea că în nu-ştiu-care-castel-din-Scoţia apăruse o fantomiţă care scutura lanţurile ruginite pe la miezul nopţii, înspăimântând musafirii cuprinşi de isterie, râdea cu gura până la urechi. – Uite-aşa scot unii bani şi din piatră seacă. Şmecheri scoţienii, nu numai beţivi de primă mână. Vine turistul credul cu aparatul de … Mai mult Remember – „Fantoma în pijamale”

Forever young

Radioul înfipt în bord transmitea melodii ale anilor 80 şi 90, iar el strânse şi mai tare volanul în palme, încercând să străpungă cu privirea viforniţa turbată de dincolo de geamuri. Farurile puternice, ajutate, cel puţin în teorie, de cele două proiectoare de pe capotă, străpungeau cu mare greutate perdeaua groasă de zăpadă, în vreme … Mai mult Forever young

Unul către altul

Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca şi cum ne-ar fi despărţit o moarte, Ca şi cum eu aş fi în altă parte Şi-o lume subterană m-ar reţine. Te văd acum cu ochii mari ai minţii, Îmi eşti inconfundabilă, desigur, Dar mă împleticesc pe drum, nesigur, În timp ce trag de viaţa mea cu … Mai mult Unul către altul

Sonet retrospectiv

Am scris pe trupul tău atâtea versuri încât poemele răsar din tine și din mai mult trecut-am în mai bine, reinventând versificate sensuri. Am înălțat șoptiri de violine printre-amoroase și fierbinți demersuri, statornicind împleticite mersuri pe sub castanii unor lumi străine. Dar eram mândru ca un coate-goale, fără vreun sfanț hălăduind în stradă, un personaj … Mai mult Sonet retrospectiv

dor

mi-e dor de tine fiecare secundă se dilată prosteşte îmi râd în nas valori temporale scăpate din frâu teoria relativităţii a fost inventată pentru noi (nu zâmbi nu ofta nu întoarce privirea) timpul pâlpâie în cavitatea toracică dorinţă încolăcită printre vene şi artere cumplită goană interminabilă agasantă cu impulsuri cerebrale pe urme mi-e dor de … Mai mult dor

Remember – „O secundă cu Mona”

Îmi luasem libertatea de a măsura trotuarele fără să mă gândesc la nimic important. Vegetam, aş putea spune… Hălăduiala asta lipsită de o destinaţie precisă îmi provoca plăcere maximă, mai ales că trecuseră vreo trei luni în care nu văzusem decât crestele valurilor şi vârful catargului, motiv pentru care îl înjurasem spumos pe primul marinar … Mai mult Remember – „O secundă cu Mona”

Iarna noastră

Vom ninge amândoi, trăind uimirea Ca pe-o interminabilă eliberare, Împodobind prin fulgi neadormirea Şi-a iernii lungă, grea, deliberare. Cooperanţi, vom prelungi şedinţe Prin camere pustii, săpate-n gheaţă, Analizând demersuri sau tendinţe Din miez de noapte către dimineaţă. Ne vor surprinde, meteorologic, Dezgheţuri mari şi ploi contradictorii, Iar noi vom protesta în doi, ilogic, Scriind cu … Mai mult Iarna noastră

hibernal

urme de cauciuc în zăpadă ca nişte riduri pe obrazul iernii un copac lăcrimează prin ultimele frunze vântul împleteşte fum deasupra acoperişurilor casele scrutează întunecimea cu ochi îngălbeniţi râul ademeneşte timpul sub podul de lemn spre a-i pune în gură căluş de gheaţă aşezaţi în cerc colindătorii trag din chiştoace la marginea satului apoi crestează … Mai mult hibernal

cu sufletul pe urmele mele

orizontul nălucea în coasta pădurii fugisem din propria viaţă după ani întregi de evadări nereuşite se înfigeau maci în ochii mei iar pleopele încercau să tragă cerul sub ele ca să-l ferească de înserare sufletul nu dăduse alarma respiram sacadat doream să emigrez dincolo de graniţele propriilor gânduri o nouă existenţă un alt scenariu două trei … Mai mult cu sufletul pe urmele mele

Ion Ambulatoriu

Într-o zi, pe la amiază, exact la ora când dogorea soarele mai tare şi încingea acoperişurile de puteai să prăjeşti ouă pe ele, îl văzuseră sus, pe casă, în echilibru instabil, şi strigaseră la el după ce făcuseră mâinile pâlnie: – Ioaneeeee! Mă, Ioane, ai grijă ce faci pe-acolo, să nu te adunăm de pe … Mai mult Ion Ambulatoriu

Cohen cânta despre viaţă într-o noapte albastră

noapte albastră cerneala alunecă pe griful chitarei doar pălăria lui cohen acoperă gândurile frunte ridată scrijelită de ani întorşi pe dos fiecare notă îngheaţă sub gene ca o lacrimă a însingurării pianistul surprins de propriul dezmăţ îşi răsfiră degetele peste clapele reci am învăţat să ne iubim în absenţa cuvintelor pe un portativ nesfârşit cravata … Mai mult Cohen cânta despre viaţă într-o noapte albastră

Bărbatul cu pălărie de vrăjitor

Bărbatul era înalt, se înfăşurase într-un pardesiu ale cărui poale îi atingeau catifelat pulpele păroase, iar părul lung se zbătea pe ceafă şi pe umeri încercând să evadeze de sub pălăria cu boruri largi şi vârf  ţuguiat. Acel obiect vestimentar aducea mai mult cu pălăria unui vrăjitor din alte timpuri/vremuri/spaţii, am putea spune, întrebându-ne, eventual, … Mai mult Bărbatul cu pălărie de vrăjitor