Călătoria (16)

Maria Vlăsceanu – ţaţa Maria, aşa cum îi spuneau prin sat, de foarte multă vreme, toţi vecinii şi toţi cei pe care, de la catedra şcolii comunale, îi învăţase să vadă lumea cu alţi ochi şi să facă primii paşi în ea – fusese o femeie frumoasă, aprigă şi iubitoare de oameni. Nu privea pe … Mai mult Călătoria (16)

Călătoria (12)

– Doamne-fereşte! – Câţi ani să fie, Axinte? – De când, dom`şef? – De când ai rămas singur ca un cuc? – Se fac doi ani în octombrie. – Aşa e, că fierbeau cazanele, mirosea pe orice uliţă, mai toţi bărbaţii umblau pe şapte cărări… Dumnezeu s-o ierte, Axinte! Noi suntem mai daţi dracului decât … Mai mult Călătoria (12)

Călătoria (11)

– Era nenorocire, Axinte, nenorocire era. Dar există un Dumnezeu al trenurilor, ascultă la mine, s-a nimerit să fie taman pe câmp azi şi n-a permis să plece niciun suflet în altă lume, aia de zic unii că e mai bună. Dacă ai urgenţă de ce nu te duci la Anton? La Anton al lu` … Mai mult Călătoria (11)

Călătoria (10)

Dar popa e popă, obraz subţire, se descurcă de când lumea, aşa a fost şi aşa va fi, nu strică tocmai al nostru socoteala rânduielilor bisericeşti ştiute şi neştiute, nu moare el de foame la un loc cu prostimea – pomană, botez, nuntă, ai nevoie de el, fără el nu se cade să faci ceva, … Mai mult Călătoria (10)

Călătoria (7)

Se ridică şi îşi puse traista pe umăr. Moşu’ i-o luă înainte, cu coada pe sus, de parcă s-ar fi grăbit să ajungă mai repede la haltă spre a încheia socotelile dintre el şi stăpân la venirea personalului. Axinte îl privi cu duioşie. Şi-ar fi dorit să ştie dacă se afla ceva în mintea animalului, … Mai mult Călătoria (7)

Unul către altul

Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca şi cum ne-ar fi despărţit o moarte, Ca şi cum eu aş fi în altă parte Şi-o lume subterană m-ar reţine. Te văd acum cu ochii mari ai minţii, Îmi eşti inconfundabilă, desigur, Dar mă împleticesc pe drum, nesigur, În timp ce trag de viaţa mea cu … Mai mult Unul către altul

vis

ne rod statistici ne torturează calcule meschine sunt atâtea dileme existențiale aşezate de alții între mine şi tine se mai şi moare inevitabil moartea rămâne punctul de reper mai ales atunci când priveşti de la nivelul lumii către cer nici nu mai ştiu ce să fac de altfel îți răvăşesc gândurile cu o plăcere aproape … Mai mult vis

Dus fără întors

Îl apăsa distanţa parcursă, simţea cum i se înşurubează în piept fiecare kilometru, iar bornele plantate pe margine dădeau senzaţia că îl iau peste picior… Nu le băga în seamă. Mergea de multă vreme, nu mai ştia de când. Luni, ani… Anotimp după anotimp, din ce în ce mai aproape de orizont şi de fiecare … Mai mult Dus fără întors

probabil

trăim cu lejeritatea execrabilă a celui care nu mai are nimic de pierdut jemanfişişti ai propriei existențe idolatrizând rateuri frumos ambalate cântăm sub duş în fața altarelor sau la cârciumă vocile noastre acoperă simfonii celebre savantul divin a fost darnic avem talent cu nemiluita când nu ştim ce să facem cu el arătăm cu degetul … Mai mult probabil

dincolo

sunt vânătorul unor entități abstracte tocmai eu acela care protestează cotidian împotriva tuturor vânătorilor lumii şi strigă fără a fi auzit de nimeni că n-am rămas de pe urma istoriei decât cu foamea de a ucide trupul meu ca un câmp de bătălie în care un ofițer de stat-major infatuat înfige stegulețe colorate prefigurând încă … Mai mult dincolo

gânduri

gândurile acestea înfăşurate strânse într-o îmbrățişare lungă mută ca şi cum ar dori să se ascundă de o moarte a gândurilor există aşa ceva? eu cred că există gândurile acestea nu mai vor să fac loc altora pe sub frunți se învălmăşesc nori nărăvaşi scăpați din chingi nevăzute strânge-mă în brațe suntem doar gânduri vom … Mai mult gânduri

(Dez)Ordinea de Zi – „Lupta împotriva corupţiei…”

Preşedintele va fi decorat, miercuri, în Germania (doar nu putea să-şi acorde singur decoraţii, eventual primindu-le din mâinile delicate ale Primei Doamne), pentru „lupta împotriva corupţiei”. Superb. Preşedintele se plimbă. Corupţia – blamată, ameninţată, luată la mişto, tracasată de ochii lumii – rămâne singura certitudine. Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat din funcţia de director al … Mai mult (Dez)Ordinea de Zi – „Lupta împotriva corupţiei…”

Joc

Din lipotimii perfide îmi voi face sinecură Şi voi scoate mari profituri, prăbuşindu-mă constant, Prin melancolii profunde voi plăti spital şi cură, Ca un fante imposibil, ca un june diletant. Să vedeţi anomalie, voi trăi ambulatoriu, Cu poem la oră fixă, tratament versificat, Acceptând un imposibil diagnostic iluzoriu Şi un inimaginabil adevăr calcificat. Am să … Mai mult Joc

Murire

Muri-vom la noapte spre-a face recurs, Spre-a cere muririi răstimpul nescurs, Renașterea noastră va fi ca un semn Crestat fără milă în limba de lemn. Muri-vom la noapte, ce bine de noi, O dublă-nviere trăi-vom în doi, O dublă credință că șansele-s vii, Că poți, prin dezastru, să mori și să fii. Muri-vom la noapte, … Mai mult Murire

(Ne)Starea de Vineri – „Moartea se ţine întotdeauna de cuvânt”

Şi ce-ai putea să mai scrii? Că „o lume nebună, nebună, nebună” se rostogoleşte, în această realitate cruntă a viselor aruncate în aer sau strivite sub roţi, către dezastrul absolut? Că „starea de urgenţă” nu este altceva decât antecamera unei alte condamnări la o moarte multiplicată? Că „factorii responsabili” nu şi-au făcut datoria, că nu … Mai mult (Ne)Starea de Vineri – „Moartea se ţine întotdeauna de cuvânt”

Tulburare

Din tulburarea mea fără remediu îţi scriu poeme pentru mai departe şi mă ascund în vers, ca sub asediu, de silă, disperare, plâns şi moarte. Se moare brusc. Concluzia aceasta e ca un epitaf venit pe surse, iar dincolo de toate doar năpasta mai amprentează clipele nescurse. Eu scriu încă un vers, fugit din lume, … Mai mult Tulburare