Mugurii încrederii şi carpeta lui Iohannis (1)

– Vine primăvara, Sandule, Sănducule… – E la uşă, draga de ea, se şterge pe picioare. Dar bălana încă nu şi-a spus ultimul cuvânt, ne pocneşte când ne-o fi lumea mai dragă. Tot pe ţuică fiartă o ţinem. Nu că ar fi trist momentul, dar parcă mi se face dor de-o tămâioasă. Tu ce zici,…

Vorbe (2)

Sandu Şpriţ îi dăruieşte lui Gicu o privire din care reiese că are cea mai mică notă la purtare. Gore îşi verifică, ostentativ, telefonul, pentru a nu fi obligat să fie pro sau contra. Din difuzoare, Fărâmiţă Lambru cântă despre calul bălan, iar Sandu fredonează melodia şi se scarpină în frunte. – Mă unge pe…

Vorbe (1)

– Ne merităm cruda soartă, eu am spus asta mai demult, dar… Degetul arătător al lui Sandu Şpriţ se îndreaptă acuzator către tavan, iar sprânceana stângă, ridicată la moment, transmite ideea că nimeni nu este profet în propria ţară. Gore, abia reîntors de la bar cu un ibric în care abureşte ţuica fiartă, îl priveşte…

Tu, cea mai dulce-ntre femei…

  Mi-e dor de tine şi sunt trist, şi-ascult când Rush, când Judas Priest, vorba lui Păunescu, tu, cea mai dulce-ntre femei, ce pot să-mi spună astăzi ei?! Sunt momente în care nici Judas Priest nu mai poate face nimic, aş concluziona. Cât despre Rush… Dorinţă nebună de a te avea permanent lângă mine. Şi vise…

Spectatori

„Când devii spectatorul vieţii tale, scapi de suferinţa din ea” – Oscar Wilde Mi-aş plânge de milă, râzând cu gura până la urechi. Neobişnuit. Oricum, am putea să spunem (fără teama de a ne plasa într-o eroare rudimentară) că viaţa este suma unor enunţuri contradictorii şi – în acelaşi timp – demonstrabile, pe care nu…

Şoapte…

  Uităm să privim cerul, să privim apele, să ascultăm suspinul pământului. Nu avem timp decât pentru aşa-zise priorităţi care nu valorează, de altfel, nici doi bani. Suntem sufocaţi de obsesii, agasaţi de ştiri proaste, asediaţi de informaţii care ne transmit, seci, că lumea se duce la vale cu o viteză din ce în ce…

PicsArt_12-19-05.31.46

Case. Destine. Poveşti…

Case. Destine. Poveşti. Amintiri. Serate. Iubiri. Împlinite sau nu. Dezamăgiri. Mai mari sau mai mici. Şoapte. Vorbe în vânt. Vorbe în doi peri. Proiecte de viitor. Declaraţii. Vise. Frumoase sau nu. Albume cu fotografii. Fotoliile de la bunica. Paturi care scârţâie atunci când faci dragoste. Canapele roase. Flori care se usucă în vaze. Trandafiri. Crizanteme.…

În mine

În mine se zbat, repetat, contradicţii, Vin zvonuri ciudate pe cordul deschis, Metafore, vise, păreri sau predicţii, Pe toate acestea în trup le-am închis. În mine vin ploi ca să spele mizerii, Potop melancolic, profund şi solemn, Îmi sapă tuneluri, în suflet, minerii, Iar viaţa mă ceartă cu limbă de lemn. În mine se joacă…

PicsArt_11-27-03.03.13

(Dez)Ordinea de Zi

Snagoveanu, cel cu mantia nesfârşită, consideră că şi Iisus a purtat o astfel de monstruozitate vestimentară. Cam pe când şi cam pe unde, părinte? Scriptura zice că Iisus îndemna la simplitate, ba chiar îi certa pe cei în haine scumpe, ostentative. Ceva nu se leagă, poate primeşti informații suplimentare prin faxul divin şiîmpărtăşeşti cu enoriaşii…

Noua Nelinişte Europeană

Atentatele de la Paris au instaurat Noua Nelinişte Europeană. Țări mai mari sau mai mici sunt puse pe jar de nişte bezmetici spălaţi pe creier. Mult prea uşor, mult prea repede. Iată, încă o dată, cum lumea civilizată poate fi lovită sub centură exact atunci când se aşteaptă mai puțin. Când îşi bea ceaiul, când…

„Poeme de la capătul lumii” – 2015

șoptește-mi șoptește-mi că toate obsesiile lumii nu sunt decât nimicuri frumos ambalate în noaptea aceasta vreau să sfâșii întunericul cu palmele tale nu departe de noi cineva construiește un gard totul depinde de care parte a gardului te afli nu poți să intri nu poți ieși starea de bine e relativă iar un popor migrator…

17768752_cover-page-001

„Eo ipso” – proză – 2015

  Ai lacrimi pe obraji. Și noi suntem precum filele acestea… Smulși dintre coperte și obligați să rătăcim pentru totdeauna între maluri nevăzute. Poate că e mai bine așa. O rătăcire continuă elimină contactul cu violența mâinilor care au învățat, mult prea repede, să rupă și să mototolească destine. Sau să le transforme, pur și…

joaca de-a timpul

totul pare foarte simplu zilele se ţin una după cealaltă merg în şir indian către ceea ce vom fi la un moment dat poate că nu ar trebui decât să aşteptăm atâtea zbateri lasă în urmă semne degetul arătător le atinge ochii le văd sufletul le percepe dureros dar totul pare foarte simplu aşa îmi…

IMG_20151031_123734_1

Imagini

Patimile ies la plimbare, merg ţinându-se de mână, socializează, schimbă banalităţi, îşi admiră reciproc monotoniile lustruite, pe mine mă dor câteva gânduri şi prefer să tac… Dar azi vom dansa împreună cu toamna, pe muzica sufletelor noastre, iar mai spre seară, când vom fi fost deja obosiţi de atâta nedomolită rotire, un lăutar binevoitor şi…

Fantomatic

Iar noi, gândindu-ne unul pe celălalt, alergăm pe urmele galbene ale toamnei şi numărăm, ca într-o glumă, toate amăgirile de peste an… Degete fantomatice bat darabana pe umerii noştri, vântul smulge frunze cu o plăcerea unui torţionar fără chip, toamna se ascunde în spatele unor tufe pitice, ca şi cum ne-ar invita să jucăm de-a…

IMG_20151025_142444

Instantanee

Mâini ascunse prin buzunare, gulere ridicate, paşi grăbiţi, trotuare ude, lovite cu înverşunare de tocuri. Cizme lungi până la genunchi sau unele care abia trec de glezne. Pălării, şepci, pelerine, fâşuri, mantouri, fuste scurte pe sub pardesie care se desfac aproape provocator la fiecare pas. Un bărbat încearcă să aprindă o ţigară, vântul se opune,…

Pietrele

 – Iar fugi la pietrele alea? Ce-oi vedea tu la ele, copile? Nu-ţi mai vine mintea la cap! Îmi vorbesc, mamă… Îmi vorbesc aşa de frumos, e ca şi cum toate poveştile ar veni de acolo, din ele… Dar ar fi putut să dea un astfel de răspuns? Cu siguranţă, nu. Spune cuiva că stai…