Cristian Lisandru

pelerinul

20 iunie 2018

mă caut și nu mă găsesc m-am rătăcit prin mine de o vreme ca un pelerin orb care-și duce întunericul sub frunte și cântă despre o lumină izbăvitoare văzută doar de alții ♧ Cristian Lisandru

Cetatea din anticamera trecutului (6)

17 iunie 2018

– Chiar la o astfel de performanţă nu am ajuns, în pofida experienţei pe care am căpătat-o bătând trecutul în lung şi în lat. Şi nici nu intenţionez să pun mâinile pe piept, sincer să fiu. Sunt multe de văzut, de pictat, de trăit. Nu te strâmba, era doar o glumă. Moartea, amice, este un … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (6)

Gând (46)

14 iunie 2018

într-o lume cenușie ne-am putea colora singuri fiecare zi ♣ Cristian Lisandru

Cetatea din anticamera trecutului (5)

10 iunie 2018

– La început te freci la ochi, pui uimirea mai presus de orice, clipeşti de mai multe ori şi nu înţelegi absolut nimic, era bine să fi avut o carte de istorie alături de tine, ceva explicativ care să te ajute, dar nu ştii niciodată unde vei ajunge când treci prin poarta aia care s-a … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (5)

Gând (45)

8 iunie 2018

era atât de departe ca și cum toate podurile fuseseră făcute țăndări și nici măcar strigătul meu nu mai putea ajunge pe celălalt mal ♣ Cristian Lisandru

Cetatea din anticamera trecutului (4)

5 iunie 2018

Pensula apare deasupra şevaletului, în semn de aprobare, apoi se retrage pentru a lăsa alte urme colorate pe pânză. – Totuşi, să-mi fie cu iertare dacă repet ideea, nu observ nimic special. Am mai văzut armuri, cai, cămăşi de zale, flamuri peticite care fâlfâie anemic pe metereze, mult praf şi blugi de firmă pe sub … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (4)

Cetatea din anticamera trecutului (3)

31 mai 2018

Lăsă aparatul de fotografiat să atârne, spânzurat de gât, apoi întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un şevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetăţii. Îşi dădu seama că trecuse pe sub arcada impunătoare, însă niciun străjer nu-i proptise suliţa în piept, pentru a-i cere hrisoave domneşti, buletin de identitate, … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (3)

Gând (44)

28 mai 2018

frumosul o noțiune abstractă într-o lume întoarsă cu spatele ♣ Cristian Lisandru

Cetatea din anticamera trecutului (2)

25 mai 2018

Poate că aţi dori să ştiţi, ajunşi în acest punct al lecturii, cum îl cheamă pe acest personaj care declanşează automat buna dispoziţie prin lejeritatea cu care se poate detaşa de mediul înconjurător şi de toţi oamenii din preajma sa. Am să vă spun de la bun început că numele lui nu are absolut nicio … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (2)

Gând (43)

22 mai 2018

Toate celelalte rămân amănunte colaterale… Poate vom (re)descoperi, cândva, gustul vieții. În esența ei. ♣ Cristian Lisandru

Cetatea din anticamera trecutului (1)

21 mai 2018

Poarta mare a cetăţii, la care ajungeai după ce traversai podul ce se arcuia viguros peste canalul împrejmuitor, plin cu apă, fusese lovită cu presupusă încrâncenare de pumnii neobosiţi şi nemiloşi ai timpului, de-a lungul anilor care alergaseră bezmetici, precum o turmă cuprinsă de panică şi înnebunită de foame, mânată din spate de legea nescrisă … Mai mult Cetatea din anticamera trecutului (1)