(Dez)ordinea de zi (6) – Rapidul râde, cântă și dansează, Elena Udrea se simte umilită, iar Victor Ponta e bosumflat

22 februarie 2015 – Rapidul râde, cântă și dansează – Percepută ca victimă sigură, echipa alb-vișinie (într-o nouă prezentare, cu alt antrenor, altă atitudine și ceva noroc în momente potrivite, ceea ce nu se întâmplase în tur) s-a dus pe stadionul Ghencea, a jucat și a învins cu 1 la 0 o echipă a Stelei…

O singură poruncă

Privindu-te cum dormi iau viaţa de la capăt şi trăiesc fericit iluzia reconfortantă că suntem numai noi pe lume, ascunşi într-un Eden fără margini din care nu vom fi niciodată daţi afară. Plouă cu mere în jurul nostru, iar Dumnezeu ne îmbie să muşcăm şi să facem dragoste sub privirile unor heruvimi care au aruncat…

(Dez)ordinea de zi (5)

20 februarie – Goana după Oscar – „Whiplash” (2014) – Nu e doar un alt film despre jazz, în pofida unor accente/pasaje muzicale care jalonează traseul scenariului asupra căruia s-a aplecat Damien Chazelle (vezi și „Whiplash” – 2013). De fapt, după ce urmărești această partitură cinematografică, înțelegi că jazzul, în contextul regizoral, reprezintă doar un…

Nichita Stănescu – „Cântec de dor”

Mă culcasem lângă glasul tău. Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele. Nici nu-mi mai amintesc ce cântai. Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat nopţile. Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte. Nici nu-mi mai amintesc ce cântai. Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.…

(Dez)ordinea de zi (4)

19 februarie 2015 – Un prostovan cu moacă de cocalar autentic apare pe la știri și ne informează tâmp, cu mândria incomensurabilă a dereglatului total, că dorește să își vândă virginitatea. Ca și cum ar fi vreo femeie normală interesată de virginitatea lui „apetisantă” și de obținerea ei în schimbul unei sume de bani, oricât…

(Dez)ordinea de zi (3)

16 februarie 2015 – Întreaga țară freamătă, stă cu ochii pe sediul DNA sau încearcă să localizeze pușcăriile pe hartă pentru a afla dacă va fi nevoie să construim altele spre a suplimenta numărul celulelor asaltate de condamnați, numai „profesorul Voiculescu” (le strălucesc ochii celor de la Antena 3 atunci când pronunță chestia asta, sunt…

Răsfoiri (4)

Călătorul   … opreşte-te, o poţi face… nimic nu este imposibil, opreşte-te… Nici măcar nu întorcea capul pentru a privi peste umăr tot ceea ce lăsase în urmă. Privirea sfredelea orizontul, urechile refuzau să ia aminte la rugăminţile unui alt el care implora odihna, picioarele se mişcau neobosite, stângul, dreptul, stângul, dreptul, călcând iarbă, pământ…

(Dez)ordinea de zi (2)

S-a dus și Miron Mitrea. La Poarta Albă. 2 ani cu executare, sentință definitivă, iese pentru bună purtare după ce execută o treime din pedeapsă, poate se lansează și el pe partea literară a vieții și ne spune ce și cum sau cât de simplu e să te miști natural în lumea politichiei și să…

(Dez)ordinea de zi (1)

Nu va mai trece multă vreme până când aproape întreaga Românie zurlie se va muta la „mititica”, spre a medita intens la nemurirea sufletului și la moartea subită a tuturor speranțelor. Spun „aproape” fiindcă – mai mult ca sigur – vor rămâne pe-afară numai cei din DNA sau de la Antena 3, iar ultimii vor…

Umbre dansând

Doar umbrele dansau în încăperea aceea, cu toate că nu se auzea vreun sunet, iar dincolo de ferestrele înalte până în tavan o iarnă neputincioasă se zvârcolea sub asediul necruţător al primelor semne primăvăratice. Gemea stins, ca o condamnată jertfită iremediabil resemnării, se scurgea în picături mari pe la colţurile streşinilor şi se prefăcea în…

Cu o speranță mai tânăr

Noi ca o poveste, noi ca o fericită întâmplare, încrucișarea destinelor elimină ambiguitatea punctelor de suspensie pe care le presăram, conștient/inconștient, la fiecare capăt de rând, de oră, de zi, dintr-o dată mi-am adus aminte de noi – ca de o poveste, ca de o fericită întâmplare – și am descoperit cheia de boltă în…

Amintiri

Nu mergeam la școală pentru că nu aveam chef, nici azi – după atâta vreme dată prin ciur de Moș Timp – nu găsesc altă explicație plauzibilă, intram țanțoș precum cocoșul în biblioteca de cartier, împrumutam cărți pe care le citeam cu pofta nesătulului, îmi completam de ici-colo colecția de povestiri științifico-fantastice, băteam parcurile, mergeam…

Petarde, confetti, șampanie, colivă și lumânări

Antena 3 seamănă cu un pahar cu apă în care a aruncat cineva o tabletă de Supradyn. Efervescență á la long, vitaminizată și mineralizată corespunzător la gândul ghiduș – care poate fi citit cu ușurință pe fețele tuturor moderatorilor trustului Intact – că a sosit, după o îndelungată așteptare, „Ziua Dreptății”. Dreptatea, după cum bine știm,…

Tentativa de a explica inexplicabilul

Cerul rănit de arme nevăzute însângerează valurile unui ocean fără odihnă, un far înfipt trufaș în stânci milenare asistă cu pasivitatea unui cioclu de piatră agonia interminabilă, poate că s-ar naște o poveste tragică din toată această imagine, iar un final încărcat cu dramatism bine dozat ar deveni peste timp chiar supremul ideal literar –…

Răsfoiri (3)

 Nopți Îşi dorea cu îndărătnicie ca nopţile să fie cât mai lungi, ca şi cum apariţia agasantă a zorilor nu ar fi făcut altceva decât să afecteze iremediabil derularea tuturor proiectelor onirice încropite cu ochii larg deschişi, netulburat, neinhibat vreodată la gândul că insomniile au, printre altele, şi nefericitul obicei de a roade până la…

Un președinte echidistant. Oare?

  Atunci când Traian Băsescu, în impetuozitatea-i demnă de o cauză mai bună, intervenea fără jenă în viața politică pentru a trage spuza pe turta unui partid la care ținea ca la ochii din cap, mass-media și liota analiștilor săreau ca arse și strigau pe mai multe voci pițigăiate că președintele trebuie să fie echidistant…