La capăt de linie, speranţa… – „Gustul dulce al viitorului incert”

Acţiunea se petrece în alt timp, nu neapărat în alt spaţiu…

Trenul hulpav înghiţea cu poftă fâşii lungi de noapte, aruncând în nefiinţă imaginea catifelată a brazilor ancoraţi pe versanţii orgolioşi şi kilometri înciudaţi de acea şerpuire neîntreruptă care măcina necruţătoare, în ritm alert, distanţele dintre halte şi gări. Într-un compartiment de clasa I, bărbatul rămăsese sprijinit cu fruntea în palma stângă, fără a încerca să descifreze, în bezna de dincolo de fereastră, taina nocturnă a drumurilor lungi şi a noului început. Deasupra sa, în plasa rezervată bagajelor, două geamantane mari, cu catarame argintii, de modă veche, ofereau culcuş temporar unui trecut împachetat în grabă, iar alături se odihnea un roman gros, încă nedeschis, legat în piele neagră.

La capăt de linie, speranţa

Citește în continuare „La capăt de linie, speranţa… – „Gustul dulce al viitorului incert””