ANALIZĂ | Regimul Putin și cercul vicios al istoriei Rusiei. „MESIANISMUL IDEOLOGIC a devenit un un regim politic semi-totalitar, cu ambiții expansioniste”

Ar fi o greșeală să-l considerăm pe președintele Vladimir Putin – alături de camarila sa – drept moștenitor direct al regimului sovietic, cu misiunea de a restaura Uniunea Sovietică, consideră politologul Andrei Kolesnikov, unul dintre analiștii a căror expertiză în ceea ce privește Rusia de azi este incontestabilă. Putin, crede Kolesnikov, ar putea dori să restaureze imperiul rus, dar nicidecum Uniunea Sovietică.

În vremurile sovietice târzii, scrie Andrei Kolesnikov, nimănui nu i-a trecut prin cap să denunțe și să anuleze concertele celor mai iubiți interpreți ai Rusiei.

Nimeni nu ar fi declarat-o pe cântăreața Alla Pugaciova – un nume cunoscut atunci și acum – un dușman sau un agent al Occidentului.
Serviciile de securitate nu au făcut raiduri în școlile specializate în limbi străine pentru a întreba de ce aveau literatură în limbi străine în sediul lor, așa cum fac acum.
Prin urmare, concluzionează politologul Carnegie Endowment for International Peace, regimul Putin – în anumite privințe – „a depășit regimul sovietic târziu în cruzimea și absurditatea sa fără sens”.

„Putin îl vede pe Vladimir Lenin o forță distructivă și este indiferent față de comunismul științific al lui Karl Marx și Friedrich Engels”, punctează Andrei Kolesnikov, care este – de asemenea – membru al consiliului științific consultativ al Institutului Finlandez de Afaceri Internaționale (FIIA) și cercetător asociat senior la Institutul Italian pentru Studii Politice Internaționale (ISPI).

„Expansionismul lui Putin este condus de ideologia național-imperială asemănătoare cu cea a stalinismului”

„Învierea” imnului sovietic de către Putin, în anul 2000, nu a fost un tribut adus Uniunii Sovietice, ci un semnal pentru o mână de fier și pentru restaurarea unui imperiu pierdut.

Astăzi, notează Andrei Kolesnikov, Putin a vizat moștenirea sovietică atât atacând personalități culturale din epoca sovietică târzie, cât și trăgând cu rachete asupra infrastructurii sovietice din Ucraina.

„Regimul Putin are cu siguranță asemănări cu regimul sovietic, dar nu mai mult decât cu alte regimuri totalitare ale secolului XX. Absurditatea și răutatea persecuției actuale a dizidenților seamănă cel mai mult cu stalinismul de la sfârșitul anilor `40 și începutul anilor `50.

În anii post-Stalin, campaniile dure împotriva cosmopoliților și «dușmanilor poporului» au devenit din ce în ce mai mult un lucru din trecut, iar numărul și severitatea sentințelor judecătorești „politice” au fost mult mai mici decât în prezent.

Toate sistemele totalitare caută dușmani în țară și în străinătate. Ceea ce contează nu este cât de ample, ci cât de răzbunătoare sunt aceste eforturi, iar cele ale regimului Putin sunt comparabile doar cu anii lui Stalin, nu cu anii de mai târziu ai Uniunii Sovietice.

Alte tendințe care sunt mai apropiate de stalinism decât perioadele sovietice ulterioare includ promovarea reprezentanților straturilor mai puțin avansate ale societății – în cazul lui Putin, gărzi de corp și tineri veterani militari – în poziții de elită.

Introducerea unor măsuri de securitate excesive și degradante;
Denunțarea organizațiilor imaginare (cum ar fi o mișcare internațională LGBT) ca extremiste; și absurditatea, caracterul omniprezent și patosul de jargon al propagandei.

Expansionismul lui Putin, de asemenea, este condus de ideologia național-imperială asemănătoare cu cea a stalinismului, mai degrabă decât cu ideologia comunistă a erei sovietice târzii. („Marșul de eliberare” al Armatei Roșii împotriva Poloniei în 1939 a fost prezentat ca un efort de a salva „frații ucraineni și belaruși” de polonezi)”, amintește Andrei Kolesnikov.

♣ Cristian Lisandru