„Aleşii” ar acciza şi toamna, dacă ar putea – bătu-i-ar frunzele uscate să îi bată! -, ar impozita urletele ultimilor lupi din pădurile încă nepuse la pământ şi ar pretinde taxă pentru luna plină.
Probabil că vreun deştept şcolit la Universitatea Descurcăreților ar propune şi o Lege a Mediocrității Naționale, astfel încât să nu mai scoată nimeni capul de la cutie, iar îndrăzneala de a mai cere drepturile ar fi considerată trădare națională. Nici nu mă refer la cineva anume, la un guvern anume, la un partid anume. Sunt doar un observator plictisit de propriile decepții.
Dar „aleşii” nu se deosebesc prin nimic unii de alții. Şi, inevitabil, indiferent de doctrină (dacă se mai poate discuta despre aşa ceva) sau de culoarea politică (aia de-i place popii, în faza asta suntem), toți „privilegiații” ajung, în ultimă instanță, la un numitor comun – pagubele imense pe care le provoacă. Pe termen lung.
♣ Cristian Lisandru
sursa foto – goodfon.ru
Fierbem cu toții într-o oală fără presiune, fiindcă, nemaiavând capac, nu acumulăm aburi pentru o explozie, ci ne împrăștiem în cele patru zări, lăsând compoziția fără putere. Cred că și dacă aș fi plecat din țară, la fel de mult aș fi suferit după ce am lăsat în urmă. Tocmai pentru că-s mai sentimental și simt acut nostalgia locurilor și oamenilor dragi din trecut.
Îți doresc – și îmi doresc – multă putere pentru mai departe, Cristian! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Răul făcut e iremediabil. Şi nu de ieri sau de azi. Nu cred că mai sunt şanse de bine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pagubele astea imense cine le suporta? Tot noi, nu? Chestia e ca asa de plictisiti si scarbiti suntem de ceea ce se intampla in tara asta ca nu mai avem putere nici sa ripostam…sau suntem prea putini cei ce o facem… eu una sunt curioasa ce ne mai rezerva ziua de maine… Sa speram ca nu va fi asa de rau si poate ”vom trai mai bine” Hi, hi, hi….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Evident, noi pierdem la toate capitolele, chiar dacă încercăm să ne păstrăm optimismul, oricât ar de greu. Probabil se agită instinctul de conservare… 😊😊😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adevărul e că, de destulă vreme, noi nu mai avem polticieni. Din aceia rasaţi, cu dragoste de ţară şi oamenii ei, care să vrea să lase ceva în urmă, ceva care să dăinuie. E un fel de a spune că la noi sunt mai multe partide. De fapt toate sunt interesate de interese proprii. Şi dovada acestui fapt sunt cei care au trecut pe la diverse partide, fără jenă. Dacă ar fi avut un crez politic propriu, nu s-ar fi perindat pe la atâtea partide (teoretic cu altă orientare politică. Tot ce contează e interesul, banii şi avantajele. Iar în acest domeniu nu există putere şi opoziţie. După cum s-a văzut, în asemenea cazuri toţi fac front comun. Q.e.d.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Aşa este… Din păcate, după cum spuneţi şi dumneavoastră, situaţia este deja cerc vicios. Şi nu putem ieşi din el. Cei care ar dori să facă oareşce intră în jocul celor „cu experienţă”, se dau după ei, le învaţă năravurile. Politica naţională a devenit o sintagmă aiuritoare. Am scris mai demult un articol în care spuneam că Nicolae Iorga i-ar lua la palme. Pe toţi. Indiferent de partidul în care se mocirlesc… Mai grav este că viitorul nu sună deloc bine. Şi ne obişnuim până şi cu această idee.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O concluzie tristă. Mă bucur că nu voi mai fi pe lumea asta când va veni ziua plăţii (nu din punct de vedere religios) şi nu-i voi vedea pe oamenii politici de atunci, care au învăţat „meserie” de la leprele de acum. O zi bună în continuare.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asemenea vă doresc şi eu!
În anii `90 – fost-ai lele cât ai fost! – credeam că multe se vor schimba în bine, abia venisem din armată, de la marina militară. Eram cu toţii foarte optimişti. Pe măsură ce timpul s-a scurs ne-am (mai) potolit. Am sesizat opinteli, am contabilizat erori, am înghiţit aiureli pe nemestecate.
Acum nu cred sub nicio formă că vom mai prinde vremuri bune pe aceste meleaguri. Poate nepoţii, 🙂 deşi nimic nu este sigur nici din acest punct de vedere.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Trist, trist şi iar trist.
ApreciazăApreciat de 1 persoană