Eram mai aproape de cer cu o zi,
Eram melancolici și parcă-nviam,
Un vin fremăta lângă verbul „a fi”,
Iar eu te uram, te uitam, te iubeam.
Eram ca și cum aș fi vrut să nu fiu,
Din tine veneau întrebări fără rost
Sau poate că eu, idolatru și prost,
Uitasem că-i mâine și-i foarte târziu.
Posibil ca tu să fi fost în zadar,
Zadarnice doruri, zadarnice știri,
Ți-aș spune că știu, însă nu am habar,
Mirându-mă-n noapte, în mine te miri…
♣ Cristian Lisandru – 9 decembrie 2018
Cristian Lisandru 