gând (2)

… pluteau pe sub bărbia ascuţită a lunii câteva gânduri răzleţe, unul dintre ele sunt chiar eu – încercam să spun, numai că toate cuvintele se înverşunau să rămână în mine, ca şi cum dintr-o dată s-ar fi revoltat şi nu ar mai fi vrut să iasă (în lumea mea, în lumea lor, în lumea noastră?) –, iată că am ajuns un gând, fără să îmi dau seama, fără să doresc asta, oare voi fi atât de incitant încât să mă gândească un el/o ea, la un moment dat, ferecându-mă într-o lacrimă, într-un surâs timid, într-o înfiorare?

♣ Cristian Lisandru


9 gânduri despre “gând (2)

  1. EU am scris gandindu- ma la mine. Cu siguranta, exista alte interpretari mai apropiate de intentia dumneavoastra. A fost un gand de al meu la o prima lectura. Dar cum nimic din ceea ce este bun nu trebuie citit o singura data, caci cere reveniri si alte pareri, descoperi ceea ce era gandit!
    O seara linistita fara atatea „ploi” – in afara si in noi! Oboseala…😃

    Apreciat de 1 persoană

  2. Asteptarea asta de a fi intuit, simtit de catre celalalt fara ca tu sa nu poti spune …nimic , se poate intampla oricui. Esti numai gand, iar pe dinafara arati pus pe ganduri, celalalt nu te tulbura( din purtare de grija, gandeste el) desi ti- ai dori… Tot in gand….

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s