La masa negocierilor ar fi întotdeauna loc, numai că adversarii preferă să-și care pumni cu nemiluita, să se înjure spumos și să încerce a introduce stegulețele păcii în ochii bulbucați ai celorlalți.
Azi urmează un „mare anunț”, „anunțul bombă”, anunțul „care dă fiori”, anunțul care nu poate fi contracarat decât, bineînțeles, printr-un „plan secret”. Părțile se acuză reciproc, sunt pregătite variante de rezervă, încă nu este foarte clar cine va otrăvi fântânile și va fugi prin păduri pentru a organiza o viitoare mișcare a partizanilor.
România așteaptă ora 18.00 cu înfrigurarea condamnatului la șușe politice cotidiene, ca și cum totul ar depinde numai de apariția lui 2Dorel. Până și fenomenele meteorologice vor fi influențate, bombardamentele din Siria vor continua sau nu în funcție de asta, un februarie nărăvaș respiră sacadat și, după ora fatidică, se va opinti cu putere sporită în ferestre. Europa Ligue este doar o petardă fâsâită, șomajul nu ne mai interesează, facturile neplătite au fost aruncate la coș, haosul multiplicat este ascuns sub preș.
„Urmează un comunicat important pentru țară!”
Pentru țara lor, pentru mândria lor, pentru orgoliul lor, pentru jocurile lor de culise, pentru lipsa lor de coloană vertebrală, pentru… 😊 mustăcismele lor, coafurile lor, răutăcismele lor, agramatismele lor. Pentru bodyguarzii lor. Pentru pohta ce o pohtesc. Pentru țara pe care o țepuiesc.

♧ Cristian Lisandru